luni, 23 martie 2009

Teama a creat primii zei din lume

Dintre dumnezeii vechi n-a mai ramas in saua puterii decåt Traian. Ceilalti au cazut de pe buiestru unul cåte unul sau au dat bir cu fugitii. Pe Traian l-a uns Petre, iar pe Petre l-a miruit Ion. Cånd Traian a crescut mare, i-a facut vånt pe scari lui Petre si a ramas aproape singur in empireu. Atunci, Simona a zis ca nu e bine sa fie Traian singur la domnie si ca ar vrea sa imparta puterea. Lui Traian i s-a zbatut ochiul stång si mugurii måniei i-au intunecat fata. A apucat-o pe Simona de par, a dat cu ea de pamånt, a calcat-o in picioare ca pe o catea dezmatata si a azvårlit-o pe vecie in tinutul dintre cele doua ape. Cånd au prins de veste ce i s-a intåmplat tovarasei lor de crez, fårtatii Duvaz si Sassu au sters putina intr-o tara vrajmasa si Traian a ramas singur pe tron. Vazånd ca frica este buna, Traian a sadit-o adånc in inima
supusilor lui si, din frica, a crescut un copac mare cåt o noua doctrina de partid. In toamna Anului Domnului 2004, 5759 de la Facerea Lumii, s-a intåmplat ca arborele fricii sa faca primele roade, iar fructele lui semanau cu aripile unei seminte de artar care iti zboara in stomac
dimineata si seara. Cånd ia forma de om, frica poarta numele Boc, Stolojan, Videanu, Blaga, Flutur, Stoica, Turcan, Boagiu, Preda, Udrea, Canacheu. In exteriorul templului lui Traian, inchinatorii se poarta ca niste paralei, iar in casa templului sau, ca niste motani castrati. Mai tineti minte ce a zis Solon din Atena, unul dintre cei sapte intelepti ai antichitatii? “Fiecare atenian in parte este o vulpe håtra, dar cånd atenienii se strång la adunarile populare din Pnix devin o turma de oi”. Leii se fac oaste de iepuri in preajma lui Traian. Turma de fricosi pe spinarile carora paseste Traian nu difera cu nimic de defectele multimii electorale: este irationala, ii lipseste spiritul critic si manifesta o incredere oarba in cuvintele måntuitorului. E necesar ca Traian sa fie destept pentru a semana frica? Nicidecum. Måntuitorul poate fi uneori inteligent, insa, in general, desteptaciunea ii este de prisosinta si devine povarnica. In casa lui Traian traia påna de curånd o slujnica, Adriana, nevasta argatului Claudiu, care vedea ca Traian calca pe cadavre cånd intindea måna sa ia o cana de apa, dar credea ca i se nazare.

Niciun comentariu: