Secretarul general al PRM, senatorul Gheorghe Funar, a avertizat, vineri, că în 15 martie, Ziua maghiarilor de pretutindeni, va fi proclamată autonomia Republicii Independente Secuieşti, după un model similar cu cel aplicat în Kosovo.
"Din informaţiile pe care le am, în 15 martie, Ungaria împreună cu UDMR şi celelalte organizaţii teroriste, Consiliul Naţional Secuiesc, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Partidul Civic Maghiar vor să declare autonomia Republicii Independente Secuieşti. Vor avea preşedinte, Parlament, Guvern, armată şi poliţie proprie, steag propriu, iar limba maghiară va fi limbă oficială”, a declarat Gheorghe Funar.
luni, 23 martie 2009
CNSAS nu mai dă decizii ci doar constată
Noul proiect de ordonanţă de urgenţă privind funcţionarea Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a fost prezentat miercuri de guvern şi se află pentru următoarea săptămână în dezbatere publică, după care va fi trimis Parlamentului.
Proiectul transformă Consiliul într-o aşa numită unitate administrativă, care nu mai dă decizii privind colaborarea şi necolaborarea cu fosta Securitate
, ci doar constată dacă a existat o astfel de colaborare.
Controversat rămâne însă felul în care CNSAS verifică dosarele candidaţilor la alegerile locale şi parlamentare.
Consilierul premierului pe probleme de securitate, istoricul Marius Oprea, a declarat la BBC că noul proiect de ordonanţă privind funcţionarea CNSAS a încercat să ţină cont de obiecţiile care au stat la baza anulării vechii legi de către Curtea Constituţională.
Practic, CNSAS constată prin acte administrative dacă o persoană a colaborat sau nu cu fosta securitate. Această constatare poate fi infirmată de o instanţă de judecată
Marius Oprea
"CNSAS poate fi socotit doar o activitate administrativă. Nu mai poate emite nici un fel de judecăţi care să poată fi asociate cu o instanţă de judecată din România”.
“Practic, CNSAS constată prin acte administrative dacă o persoană a colaborat sau nu cu fosta securitate. Această constatare poate fi infirmată de o instanţă de judecată”, spune Marius Oprea.
Pe de altă parte, proiectul nu mai cuprinde sintagma "poliţie politică", aşa că nu mai e nevoie de o judecată a colegiului în acest sens.
Marius Oprea spune că proiectul va ajunge la Parlament în cel mult o săptămână.
Pe de o parte, pentru că expiră termenul de 45 de zile stabilt de Curtea Constituţională pentru apariţia unei noi legi de funcţionare a CNSAS, iar pe de altă parte pentru ca membrii Colegiului să aibă timp să verifice listele de candidaţi la alegerile locale.
Prelungire a verificărilor
El (CNSAS n.r.) are de făcut un singur lucru: să-i dea linişte cetăţeanului că nu s-au adunat în funcţiile de conducere din România fostele structuri
Cazimir Ionescu
Oricum, potrivit lui Constantin Ticu Dumitrescu, membru al Colegiului, constatarea unei eventuale colaborări s-ar putea să dureze în noile condiţii mult mai mult şi nu va fi timp pentru verificarea tuturor candidaţilor.
"Unde până acum am avut situaţii că n-am putut să declarăm un securist că a făcut poliţie politică decât după 3 ani, acum s-ar putea să dureze 5-6 ani. Şi mă întreb ce rost mai are”, spune Constantin Ticu Dumitrescu.
Noul proiect prevede, însă, că verificarea candidaţilor se va face de sus în jos, adică începând cu funcţia de preşedinte al ţării, ceea ce va permite cel puţin verificarea candidaţilor la funcţiile importante.
Pe de altă parte, Cazimir Ionescu, un alt membru al Colegiului CNSAS, a explicat la BBC că nu e important momentul în care se fac deconspirările.
"CNSAS nu a fost gândit ca o astfel de instituţie, nu are a se răzbuna pe nimeni. El are de făcut un singur lucru: să-i dea linişte cetăţeanului că nu s-au adunat în funcţiile de conducere din România fostele structuri”.
“Şi dacă asta are de făcut, nu contează când o face. Chiar dacă o face la sfârşitul mandatului, dacă o face în intervalul celor 4 ani, persoana respectivă este, oricum, în culpă penală", spune la BBC domnul Ionescu.
Este în culpă penală - cum spune Cazimir Ionescu - pentru că fiecare candidat este obligat să dea declaraţii pe propria răspundere privind colaborarea sau necolaborarea cu fosta Securitate.
Dacă se constată că a minţit în acea declaraţie, i se poate întocmi dosar
pentru fals în declaraţii.
Iar noul proiect stabileşte că declaraţiile pe propria răspundere se vor face public, nu în plic închis, ca până acum.
Proiectul transformă Consiliul într-o aşa numită unitate administrativă, care nu mai dă decizii privind colaborarea şi necolaborarea cu fosta Securitate
, ci doar constată dacă a existat o astfel de colaborare.
Controversat rămâne însă felul în care CNSAS verifică dosarele candidaţilor la alegerile locale şi parlamentare.
Consilierul premierului pe probleme de securitate, istoricul Marius Oprea, a declarat la BBC că noul proiect de ordonanţă privind funcţionarea CNSAS a încercat să ţină cont de obiecţiile care au stat la baza anulării vechii legi de către Curtea Constituţională.
Practic, CNSAS constată prin acte administrative dacă o persoană a colaborat sau nu cu fosta securitate. Această constatare poate fi infirmată de o instanţă de judecată
Marius Oprea
"CNSAS poate fi socotit doar o activitate administrativă. Nu mai poate emite nici un fel de judecăţi care să poată fi asociate cu o instanţă de judecată din România”.
“Practic, CNSAS constată prin acte administrative dacă o persoană a colaborat sau nu cu fosta securitate. Această constatare poate fi infirmată de o instanţă de judecată”, spune Marius Oprea.
Pe de altă parte, proiectul nu mai cuprinde sintagma "poliţie politică", aşa că nu mai e nevoie de o judecată a colegiului în acest sens.
Marius Oprea spune că proiectul va ajunge la Parlament în cel mult o săptămână.
Pe de o parte, pentru că expiră termenul de 45 de zile stabilt de Curtea Constituţională pentru apariţia unei noi legi de funcţionare a CNSAS, iar pe de altă parte pentru ca membrii Colegiului să aibă timp să verifice listele de candidaţi la alegerile locale.
Prelungire a verificărilor
El (CNSAS n.r.) are de făcut un singur lucru: să-i dea linişte cetăţeanului că nu s-au adunat în funcţiile de conducere din România fostele structuri
Cazimir Ionescu
Oricum, potrivit lui Constantin Ticu Dumitrescu, membru al Colegiului, constatarea unei eventuale colaborări s-ar putea să dureze în noile condiţii mult mai mult şi nu va fi timp pentru verificarea tuturor candidaţilor.
"Unde până acum am avut situaţii că n-am putut să declarăm un securist că a făcut poliţie politică decât după 3 ani, acum s-ar putea să dureze 5-6 ani. Şi mă întreb ce rost mai are”, spune Constantin Ticu Dumitrescu.
Noul proiect prevede, însă, că verificarea candidaţilor se va face de sus în jos, adică începând cu funcţia de preşedinte al ţării, ceea ce va permite cel puţin verificarea candidaţilor la funcţiile importante.
Pe de altă parte, Cazimir Ionescu, un alt membru al Colegiului CNSAS, a explicat la BBC că nu e important momentul în care se fac deconspirările.
"CNSAS nu a fost gândit ca o astfel de instituţie, nu are a se răzbuna pe nimeni. El are de făcut un singur lucru: să-i dea linişte cetăţeanului că nu s-au adunat în funcţiile de conducere din România fostele structuri”.
“Şi dacă asta are de făcut, nu contează când o face. Chiar dacă o face la sfârşitul mandatului, dacă o face în intervalul celor 4 ani, persoana respectivă este, oricum, în culpă penală", spune la BBC domnul Ionescu.
Este în culpă penală - cum spune Cazimir Ionescu - pentru că fiecare candidat este obligat să dea declaraţii pe propria răspundere privind colaborarea sau necolaborarea cu fosta Securitate.
Dacă se constată că a minţit în acea declaraţie, i se poate întocmi dosar
pentru fals în declaraţii.
Iar noul proiect stabileşte că declaraţiile pe propria răspundere se vor face public, nu în plic închis, ca până acum.
Traian Băsescu, bătut de Elena Udrea pe internet
Preşedintele Traian Băsescu ocupă o poziţie modestă, cu site-ul basescu.ro, în topul paginilor web din domeniul politic. Deşi site-ul se află la a treia formulă de prezentare grafică şi de mesaj, el ocupă doar poziţia 28 în clasamentul realizat de trafic.ro.
Preşedintele Băsescu este devansat în topul accesărilor de fosta sa colaboratoare, Elena Udrea, de site-ul partidului condus de Gigi Becali şi de cel al PSD. Unul dintre motivele pentru care şeful statului stă prost în clasamentul trafic.ro ar putea fi lipsa de interes pe care acesta o manifestă faţă de site.
Deşi cei care administrează pagina de web au transformat-o, iar mesajul prezidenţial a evoluat de la „Hai la curăţenie” (votul uninominal) la Traian Băsescu „preşedintele tuturor românilor”, şeful statului nu i-a mai băgat în seamă pe internauţi.
Preşedintele Băsescu este devansat în topul accesărilor de fosta sa colaboratoare, Elena Udrea, de site-ul partidului condus de Gigi Becali şi de cel al PSD. Unul dintre motivele pentru care şeful statului stă prost în clasamentul trafic.ro ar putea fi lipsa de interes pe care acesta o manifestă faţă de site.
Deşi cei care administrează pagina de web au transformat-o, iar mesajul prezidenţial a evoluat de la „Hai la curăţenie” (votul uninominal) la Traian Băsescu „preşedintele tuturor românilor”, şeful statului nu i-a mai băgat în seamă pe internauţi.
Calendar electoral pe placul UDMR
Guvernul nu a stabilit inca data
alegerilor locale, insa a extins calendarul electoral cu 25 de zile. Printr-o OUG adoptata miercuri, Executivul a hotarat ca ziua in care romanii isi vor alege primarii si consilierii se stabileste, de Guvern, cu cel putin 75 de zile inaintea votarii, in loc de 50 de zile cum era pana acum. Opozitia a criticat modificarea regulilor, apreciind ca guvernantii PNL-UDMR incearca sa-si creeze anumite avantaje. Devansarea calendarului electoral favorizeaza formatiunea lui Marko Bela, de vreme ce "concurenta", Uniunea Civica Maghiara, nu s-a legalizat inca.
Presedintele Uniunii Civice Maghiare - Scaunul
Sfantu Gheorghe, Gazda Zoltan a declarat ieri ca spera ca Partidul Civic Maghiar (PCM) sa primeasca in timp util o sentinta favorabila inregistrarii, pentru ca in caz contrar este pusa in pericol participarea acestei formatiuni la alegerile locale din acest an. Gazda a precizat, potrivit Mediafax, ca in data de 14 martie va avea loc la Curtea de Apel Bucuresti procesul privind inregistrarea PCM, dupa ce procurorul a atacat hotararea Tribunalului Bucuresti care a admis, la sfarsitul lunii ianuarie, cererea de inregistrare a PCM in Registrul partidelor politice din Romania. Seful PCM Szasz Jeno ne-a declarat ieri ca este, totusi, optimist in privinta participarii formatiunii sale la locale.
Berceanu vede alegeri cuplate
Reprezentantul Guvernului, Victor Paul Dobre, spune ca devansarea calendarului s-a facut din motive tehnice
, argumentand cu necesitatea includerii cetatenilor comunitari rezidenti pe liste si durata achizitiilor. "Nu exista alta ratiune decat incercarea de a crea avantaje PNL-ului in aceste modificari", a apreciat vicepresedintele PRM Lucian Bolcas, conform Rador. Si democrat-liberalii considera ca este ceva suspect la mijloc, insa nu stiu precis ce anume. "Pe fond, inteleg ca au nevoie de mai mult timp. Asta ma duce cu gandul la faptul ca ar putea sa aiba de facut ceva in aceasta perioada, de pregatit ceva, si ceea ce ar putea sa pregateasca nu ma poate duce decat la ideea ca s-ar putea sa doreasca sa cupleze si alegerile parlamentare, dupa legea asta noua, cu un vot aproximativ uninominal", a sustinut senatorul PD-L Radu Berceanu. Vicepresedintele PSD Liviu Dragnea a criticat gestul Guvernului de a modifica legea electorala inainte de a invita partidele la negocieri, iar deputatul PC
Sergiu Andon a prognozat "incrancenarea pe o perioada mai lunga a luptei politice" si accelerarea migratiei.
Marko Bela: Initial era vorba de 90 de zile
"Initial era vorba nu de 75 de zile, ci de 90 de zile, deci intentia era de a prelungi cele 50 de zile. Dupa aceea, totusi, s-a ajuns la aceasta solutie, de compromis as zice eu, de 75 de zile. Eu nu am zis ca nu ne putem astepta la alegeri anticipate, dar nu putem deduce o astfel de situatie din Ordonanta de Urgenta a Guvernului"
alegerilor locale, insa a extins calendarul electoral cu 25 de zile. Printr-o OUG adoptata miercuri, Executivul a hotarat ca ziua in care romanii isi vor alege primarii si consilierii se stabileste, de Guvern, cu cel putin 75 de zile inaintea votarii, in loc de 50 de zile cum era pana acum. Opozitia a criticat modificarea regulilor, apreciind ca guvernantii PNL-UDMR incearca sa-si creeze anumite avantaje. Devansarea calendarului electoral favorizeaza formatiunea lui Marko Bela, de vreme ce "concurenta", Uniunea Civica Maghiara, nu s-a legalizat inca.
Presedintele Uniunii Civice Maghiare - Scaunul
Sfantu Gheorghe, Gazda Zoltan a declarat ieri ca spera ca Partidul Civic Maghiar (PCM) sa primeasca in timp util o sentinta favorabila inregistrarii, pentru ca in caz contrar este pusa in pericol participarea acestei formatiuni la alegerile locale din acest an. Gazda a precizat, potrivit Mediafax, ca in data de 14 martie va avea loc la Curtea de Apel Bucuresti procesul privind inregistrarea PCM, dupa ce procurorul a atacat hotararea Tribunalului Bucuresti care a admis, la sfarsitul lunii ianuarie, cererea de inregistrare a PCM in Registrul partidelor politice din Romania. Seful PCM Szasz Jeno ne-a declarat ieri ca este, totusi, optimist in privinta participarii formatiunii sale la locale.
Berceanu vede alegeri cuplate
Reprezentantul Guvernului, Victor Paul Dobre, spune ca devansarea calendarului s-a facut din motive tehnice
, argumentand cu necesitatea includerii cetatenilor comunitari rezidenti pe liste si durata achizitiilor. "Nu exista alta ratiune decat incercarea de a crea avantaje PNL-ului in aceste modificari", a apreciat vicepresedintele PRM Lucian Bolcas, conform Rador. Si democrat-liberalii considera ca este ceva suspect la mijloc, insa nu stiu precis ce anume. "Pe fond, inteleg ca au nevoie de mai mult timp. Asta ma duce cu gandul la faptul ca ar putea sa aiba de facut ceva in aceasta perioada, de pregatit ceva, si ceea ce ar putea sa pregateasca nu ma poate duce decat la ideea ca s-ar putea sa doreasca sa cupleze si alegerile parlamentare, dupa legea asta noua, cu un vot aproximativ uninominal", a sustinut senatorul PD-L Radu Berceanu. Vicepresedintele PSD Liviu Dragnea a criticat gestul Guvernului de a modifica legea electorala inainte de a invita partidele la negocieri, iar deputatul PC
Sergiu Andon a prognozat "incrancenarea pe o perioada mai lunga a luptei politice" si accelerarea migratiei.
Marko Bela: Initial era vorba de 90 de zile
"Initial era vorba nu de 75 de zile, ci de 90 de zile, deci intentia era de a prelungi cele 50 de zile. Dupa aceea, totusi, s-a ajuns la aceasta solutie, de compromis as zice eu, de 75 de zile. Eu nu am zis ca nu ne putem astepta la alegeri anticipate, dar nu putem deduce o astfel de situatie din Ordonanta de Urgenta a Guvernului"
Fostul lider PSD Gorj Nicolae Mischie la DNA, citat în dosarul "Romsilva"
Fostul lider al PSD Gorj, Nicolae Mischie, fost preşedinte al Consiliului Judeţean gorjean, s-a prezentat vineri la Direcţia Naţională Anticorupţie. Acesta a declarat că a fost convocat în calitate de martor într-un dosar privind Romsilva. Fostul director general al Regiei Naţionale a Pădurilor, Romsilva, deputatul Ion Dumitru, a fost deja trimis în judecată de procurorii anticorupţie.
În anul 2004, Ion Dumitru, director general al Romsilva la momentul respectiv a acceptat discutarea în Consiliul de Administraţie a unei propuneri de achiziţionare prin licitaţie a unui buldozer.
Propunerea fusese făcută de membri din conducerea regiei, cu acordul lui Dumitru, după ce firma care deţinea în realitate utilajul, Eufrat SRL, făcuse o ofertă
de vânzare regiei Romsilva. Direcţia Silvică Târgu Jiu testase în prelabil utilajul, care se dovedise a fi necorespunzător activităţilor din domeniul forestier.
Pe de altă parte, procurorii anticorupţie au constatat că, în perioada august - decembrie 2004, o comisie de licitaţie numită de Ion Dumitru, ar fi acordat opt contracte de achiziţie publică, în valoare totală de 116 miliarde de lei vechi, unui număr de patru firme
ale omului de afaceri Alfred Florea. Societăţile respective achiziţionaseră bunurile care făceau obiectul contractului cu doar 16 miliarde de lei vechi.
Produsele
achiziţionate reprezentau armament, echipament
de lucru şi accesorii de vânătoare. DNA a precizat că a fost achiziţionată muniţie pentru care în România nu există armament.
Pentru unele bunuri adaosul comercial a fost de aproape 20.000 la sută, spre exemplu în cazul achiziţionării unor ace de cravată.
Regia Romsilva a fost prejudiciată cu peste două milioane de euro, constând în bunuri care fie nu erau necesare, fie erau supraevaluate.
Romsilva este o instituţie de interes public care are drept scop administrarea
întregului fond forestier naţional.
În anul 2004, Ion Dumitru, director general al Romsilva la momentul respectiv a acceptat discutarea în Consiliul de Administraţie a unei propuneri de achiziţionare prin licitaţie a unui buldozer.
Propunerea fusese făcută de membri din conducerea regiei, cu acordul lui Dumitru, după ce firma care deţinea în realitate utilajul, Eufrat SRL, făcuse o ofertă
de vânzare regiei Romsilva. Direcţia Silvică Târgu Jiu testase în prelabil utilajul, care se dovedise a fi necorespunzător activităţilor din domeniul forestier.
Pe de altă parte, procurorii anticorupţie au constatat că, în perioada august - decembrie 2004, o comisie de licitaţie numită de Ion Dumitru, ar fi acordat opt contracte de achiziţie publică, în valoare totală de 116 miliarde de lei vechi, unui număr de patru firme
ale omului de afaceri Alfred Florea. Societăţile respective achiziţionaseră bunurile care făceau obiectul contractului cu doar 16 miliarde de lei vechi.
Produsele
achiziţionate reprezentau armament, echipament
de lucru şi accesorii de vânătoare. DNA a precizat că a fost achiziţionată muniţie pentru care în România nu există armament.
Pentru unele bunuri adaosul comercial a fost de aproape 20.000 la sută, spre exemplu în cazul achiziţionării unor ace de cravată.
Regia Romsilva a fost prejudiciată cu peste două milioane de euro, constând în bunuri care fie nu erau necesare, fie erau supraevaluate.
Romsilva este o instituţie de interes public care are drept scop administrarea
întregului fond forestier naţional.
Cătălin Marian Predoiu este noul ministru al Justiţiei
Cătălin Marian Predoiu este noul ministrul al Justiţiei. Acesta a fost investit în funcţie la Palatul Cotroceni în această seară în cadrul unei ceremonii oficiale. Investirea noului ministru a avut loc după ce preşedintele a semnat decretul de numire în funcţie a noului ministru al Justiţiei.
Cătălin Marian Predoiu a fost propus astăzi de premier la Ministerul Justiţiei. Numirea a venit la doar câteva ore după ce preşedintele Băsescu îl invitase la Cotroceni pe şeful Guvernului, tocmai pentru a discuta despre criza prelungită de la Justiţie.
Predoiu este avocat specializat în drept comercial. A predat la Universitatea Bucureşti şi are un doctorat în drept comercial, summa cum laude. Membru al Baroului Bucureşti din 1991, Predoiu este asociat în firma
de avocatură Zamfirescu&Racoţi&Predoiu.
Tăriceanu renunţă astfel la mutarea lui Teodor Meleşcanu de la Ministerul Apărării la Ministerul Justiţiei.
Jurnalistul Adrian Ursu a primit în cadrul emisiunii Fabrica două SMS-uri prin care a fost anunţat că firma unde lucrează avocatul propus în funcţia de ministru al Justiţiei are contract de asistenţă cu Rompetrol.
Cătălin Marian Predoiu a fost propus astăzi de premier la Ministerul Justiţiei. Numirea a venit la doar câteva ore după ce preşedintele Băsescu îl invitase la Cotroceni pe şeful Guvernului, tocmai pentru a discuta despre criza prelungită de la Justiţie.
Predoiu este avocat specializat în drept comercial. A predat la Universitatea Bucureşti şi are un doctorat în drept comercial, summa cum laude. Membru al Baroului Bucureşti din 1991, Predoiu este asociat în firma
de avocatură Zamfirescu&Racoţi&Predoiu.
Tăriceanu renunţă astfel la mutarea lui Teodor Meleşcanu de la Ministerul Apărării la Ministerul Justiţiei.
Jurnalistul Adrian Ursu a primit în cadrul emisiunii Fabrica două SMS-uri prin care a fost anunţat că firma unde lucrează avocatul propus în funcţia de ministru al Justiţiei are contract de asistenţă cu Rompetrol.
Interimatul lui Meleşcanu la Justiţie expiră astăzi
Astăzi expiră interimatul lui Teodor Meleşcanu la Justiţie. Conducerea Ministerului este, de două luni şi jumătate, într-o situaţie de provizorat, care ar putea fi prelungită până după summit-ul NATO de la Bucureşti. Fostul ministru Tudor Chiuariu şi-a prezentat demisia pe 9 decembrie anul trecut, iar premierul Tăriceanu i-a trimis lui Traian Băsescu propunerea de numire a Noricăi Nicolai în funcţia de ministru.
Reacţia Cotroceniului a venit după trei săptămâni. Şeful statului i-a cerut premierului să renunţe la nominalizare Noricăi Nicolai, întrucât ar exista o "percepţie publică negativă" la adresa acesteia. Tăriceanu a reacţionat imediat şi i-a transmis preşedintelui că menţine nominalizarea lui Nicolai.
A urmat un război deschis între cele două palate. Băsescu şi Tăriceanu îşi scriau de câteva ori pe zi, premierul nu-i răspundea la telefon preşedintelui, în timp ce fiecare îşi clama drepturile constituţionale.
Ulterior Băsescu a invocat ca argument pentru respingerea nominalizării Noricăi Nicolai mapa
profesională a acesteia. În aceste condiţii, premierul a decis numirea ministrului Apărării, Teodor Meleşcanu, interimar la şefia Ministerului Justiţiei, iar Guvernul a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu acest caz.
Curtea s-a pronunţat pe 7 februarie. Magistraţii au decis că preşedintele poate refuza, o singură dată
, propunerea PRIM-MINISTRULUI pentru o funcţie de ministru, iar premierul trebuie să facă o altă nominalizare.
Liberalii s-au văzut nevoiţi să facă o altă nominalizare pentru funcţia de ministru al Justiţiei. PNL nu a găsit altă soluţie decât să îl propună pe actualul ministru al Apărării, Teodor Meleşcanu, pentru postul vacant de la Justiţie, iar pe Radu Stroe să îl nominalizeze la conducerea Ministerului Apărării. Aceste propuneri nu au fost încă formalizate.
Potrivit unor surse liberale, premierul Tăriceanu intenţionează să prelungească interimatul, nefiind exclusă chiar menţinerea lui Teodor Meleşcanu şef la două ministere chiar până după summit-ul NATO de la Bucureşti.
Reacţia Cotroceniului a venit după trei săptămâni. Şeful statului i-a cerut premierului să renunţe la nominalizare Noricăi Nicolai, întrucât ar exista o "percepţie publică negativă" la adresa acesteia. Tăriceanu a reacţionat imediat şi i-a transmis preşedintelui că menţine nominalizarea lui Nicolai.
A urmat un război deschis între cele două palate. Băsescu şi Tăriceanu îşi scriau de câteva ori pe zi, premierul nu-i răspundea la telefon preşedintelui, în timp ce fiecare îşi clama drepturile constituţionale.
Ulterior Băsescu a invocat ca argument pentru respingerea nominalizării Noricăi Nicolai mapa
profesională a acesteia. În aceste condiţii, premierul a decis numirea ministrului Apărării, Teodor Meleşcanu, interimar la şefia Ministerului Justiţiei, iar Guvernul a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu acest caz.
Curtea s-a pronunţat pe 7 februarie. Magistraţii au decis că preşedintele poate refuza, o singură dată
, propunerea PRIM-MINISTRULUI pentru o funcţie de ministru, iar premierul trebuie să facă o altă nominalizare.
Liberalii s-au văzut nevoiţi să facă o altă nominalizare pentru funcţia de ministru al Justiţiei. PNL nu a găsit altă soluţie decât să îl propună pe actualul ministru al Apărării, Teodor Meleşcanu, pentru postul vacant de la Justiţie, iar pe Radu Stroe să îl nominalizeze la conducerea Ministerului Apărării. Aceste propuneri nu au fost încă formalizate.
Potrivit unor surse liberale, premierul Tăriceanu intenţionează să prelungească interimatul, nefiind exclusă chiar menţinerea lui Teodor Meleşcanu şef la două ministere chiar până după summit-ul NATO de la Bucureşti.
Băsescu îl invită pe Tăriceanu la consultări pe tema Justiţiei
Preşedinţia cere din nou consultări cu executivul pe tema nominalizării ministrului justiţiei. Preşedintele Traian Băsescu i-a trimis, vineri, o scrisoare premierului Tăriceanu, în care îl invită, sâmbătă, la ora 13.00, la Cotroceni, pentru a se consulta cu privire la soluţiile pentru postul vacant de la Ministerul Justiţiei, având în vedere că termenul constituţional de interimat de 45 de zile a fost depăşit.
Între timp, premierul Tăriceanu a primit scrisoarea preşedintelui Băsescu. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru, a declarat că primul ministru “a luat act” de mesajul şefului statului, urmând să formuleze un răspuns la această invitaţie.
Între timp, premierul Tăriceanu a primit scrisoarea preşedintelui Băsescu. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru, a declarat că primul ministru “a luat act” de mesajul şefului statului, urmând să formuleze un răspuns la această invitaţie.
Leul scade din nou. 3,7269 lei pentru un euro
Moneda europeană a depăşit din nou 3,7 lei. Este însă normal ca euro să fluctueze, într-o piaţă liberă, a explicat consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. El spune că numărul creditelor în valută creşte, în pofida sfaturilor Băncii naţionale care i-a îndemnat pe cei care au salarii în lei să ia credite
tot în lei.
tot în lei.
Vorbele omoara saracia
Potrivit ministrului Finantelor, saracia severa va disparea practic din Romania, dupa trecerea la euro * Deocamdata, insa, aproape 4,5 milioane de familii trec iarna cu ajutoare de incalzire
Saracia severa, indicator care se refera la persoanele ale caror cheltuieli lunare totalizeaza mai putin de 100 de lei, va fi diminuata, in 2009, la 2,3-2,4% din populatie, si va fi redusa la "cazuri accidentale" dupa adoptarea euro, potrivit ministrului Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian.
"Dupa ce Romania va intra pe culoarul euro, se va vorbi doar in cazuri accidentale despre saracia severa", a spus Vosganian intr-o conferinta de presa avand ca tema motiunea simpla privind nivelul de trai. El a sustinut ca majoritarea cererilor incluse de senatori in motiune, precum combaterea saraciei, reducerea cheltuielilor bugetare si cresterea salariului minim, au fost deja aplicate de Guvern sau sunt avute in vedere. Ministrul a aratat ca Executivul a luat deja masuri pentru cresterea pensiilor si a majorat salariul minim pe economie incepand cu acest an, amintind ca obligativitatea corelarii salariului cu cosul minim de consum a fost eliminata de Guvernul PSD in 2003. "Legea trebuie votata fara ispitele unui an electoral si necesita o majoritate organica ce nu va putea fi intrunita prea curand", a spus Vosganian. Ajutoarele pentru incalzire acordate in perioada decembrie 2007-februarie 2008 au insumat 800 de milioane de lei, fiind acordate unui numar de 4,4 milioane de familii, potrivit ministrului de resort. "Unele familii au mai multe tipuri de ajutoare", a mai afirmat Vosganian. Principalele masuri de sprijin pentru populatie la plata energiei
termice au vizat persoanele cu venituri reduse.
Referindu-se la buget
, ministrul Finantelor a spus ca ordonatorii principali de credite
si autoritatile locale vor avea obligatia unei executii bugetare ritmice, fiind acceptate abateri limitate ale sumelor cheltuite de la luna la luna. El a precizat ca, in prezent, ministerele au in fapt aceasta indatorire, iar obligativitatea pentru autoritatile locale va fi aprobata de Guvern odata cu rectificarea bugetara. In opinia ministrului, pentru 2009 este necesara fixarea unui plafon de indatorare pentru autoritatile locale.
Saracia severa, indicator care se refera la persoanele ale caror cheltuieli lunare totalizeaza mai putin de 100 de lei, va fi diminuata, in 2009, la 2,3-2,4% din populatie, si va fi redusa la "cazuri accidentale" dupa adoptarea euro, potrivit ministrului Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian.
"Dupa ce Romania va intra pe culoarul euro, se va vorbi doar in cazuri accidentale despre saracia severa", a spus Vosganian intr-o conferinta de presa avand ca tema motiunea simpla privind nivelul de trai. El a sustinut ca majoritarea cererilor incluse de senatori in motiune, precum combaterea saraciei, reducerea cheltuielilor bugetare si cresterea salariului minim, au fost deja aplicate de Guvern sau sunt avute in vedere. Ministrul a aratat ca Executivul a luat deja masuri pentru cresterea pensiilor si a majorat salariul minim pe economie incepand cu acest an, amintind ca obligativitatea corelarii salariului cu cosul minim de consum a fost eliminata de Guvernul PSD in 2003. "Legea trebuie votata fara ispitele unui an electoral si necesita o majoritate organica ce nu va putea fi intrunita prea curand", a spus Vosganian. Ajutoarele pentru incalzire acordate in perioada decembrie 2007-februarie 2008 au insumat 800 de milioane de lei, fiind acordate unui numar de 4,4 milioane de familii, potrivit ministrului de resort. "Unele familii au mai multe tipuri de ajutoare", a mai afirmat Vosganian. Principalele masuri de sprijin pentru populatie la plata energiei
termice au vizat persoanele cu venituri reduse.
Referindu-se la buget
, ministrul Finantelor a spus ca ordonatorii principali de credite
si autoritatile locale vor avea obligatia unei executii bugetare ritmice, fiind acceptate abateri limitate ale sumelor cheltuite de la luna la luna. El a precizat ca, in prezent, ministerele au in fapt aceasta indatorire, iar obligativitatea pentru autoritatile locale va fi aprobata de Guvern odata cu rectificarea bugetara. In opinia ministrului, pentru 2009 este necesara fixarea unui plafon de indatorare pentru autoritatile locale.
Războiul hamburgerilor se mută pe piaţa românească
Pe o piaţă a restaurantelor fast-food dominată de McDonald’s, Burger King îşi propune să fie cel puţin la fel de prezent ca şi competitorul său. Prima unitate a celebrului lanţ american va fi deschisă în termen de o lună.
Mulţi români care au călătorit în străinătate sunt familiarizaţi cu numele lanţului de restaurante fast-food Burger King. La nivel mondial, brandul american este prezent în 69 de ţări, operând direct sau prin franciză (peste 90% din totalul unităţilor) 11.200 de restaurante.
Până de curând, acest lanţ nu opera pe piaţa noastră. Prima menţiune a sosirii Burger King în România a fost făcută de către reprezentanţii companiei
americane la sfârşitul lunii ianuarie, în conferinţa de presă în care s-au prezentat rezultatele financiare
pe 2007 şi planurile pentru 2008. Contactaţi de Capital, oficialii Burger King nu au făcut comentarii despre francizorul pentru România, deoarece „negocierile nu au fost finalizate până în prezent (începutul lunii februarie, n.r.)“.
Însă, peste cel mult patru săptămâni, primul Burger King se va deschide la Bucureşti, în incinta Băneasa Shopping City. „Burger King Europe şi Atlantic Restaurant System au încheiat un parteneriat în urma căruia se vor deschide în România restaurantele Burger King“, a declarat pentru Capital Andrea Ungereit-Hantl, communication & public affairs director pentru regiunea EMEA al companiei. Cele două firme
au fost asistate în acest proces de către compania de consultanţă şi management
Trend Hospitality, de al cărei nume se leagă şi intrarea în România a lanţurilor Pizza Hut şi KFC.
Atlantic Restaurant System, firma care deţine franciza pentru Burger King, este controlată de oamenii de afaceri Eli Davidai şi Ion Nasta. Primul a fost timp de 15 ani preşedintele Quadrant Amroq Beverages (QAB), distribuitorul şi îmbuteliatorul Pepsi pentru România. Davidai şi Nasta sunt parteneri
de afaceri în străinătate; în România, potrivit datelor Registrului Comerţului, firma este înregistrată pe numele lui Ion Nasta. Deja, cei doi oameni de afaceri au angajat şi au specializat în Germania un director general care se va ocupa de conducerea Burger King în România, numele acestuia fiind momentan ţinut secret.
Negocierile pentru preluarea francizei au început anul trecut şi nu au ridicat probleme serioase pentru actualii francizori. De ce s-a luat tocmai acum decizia intrării Burger King în România? „Era evident că McDonald’s controla piaţa şi că în prezent nu există un număr doi puternic în România“, declară surse apropiate francizorilor. „La fel s-a întâmplat şi cu intrarea Pepsi în România: atunci când nu există un număr doi pe piaţă, există un spaţiu liber.“ Contactat de Capital, Eli Davidai nu a dorit să facă niciun fel de comentarii despre planurile sale privind activitatea Burger King în România.
Mulţi români care au călătorit în străinătate sunt familiarizaţi cu numele lanţului de restaurante fast-food Burger King. La nivel mondial, brandul american este prezent în 69 de ţări, operând direct sau prin franciză (peste 90% din totalul unităţilor) 11.200 de restaurante.
Până de curând, acest lanţ nu opera pe piaţa noastră. Prima menţiune a sosirii Burger King în România a fost făcută de către reprezentanţii companiei
americane la sfârşitul lunii ianuarie, în conferinţa de presă în care s-au prezentat rezultatele financiare
pe 2007 şi planurile pentru 2008. Contactaţi de Capital, oficialii Burger King nu au făcut comentarii despre francizorul pentru România, deoarece „negocierile nu au fost finalizate până în prezent (începutul lunii februarie, n.r.)“.
Însă, peste cel mult patru săptămâni, primul Burger King se va deschide la Bucureşti, în incinta Băneasa Shopping City. „Burger King Europe şi Atlantic Restaurant System au încheiat un parteneriat în urma căruia se vor deschide în România restaurantele Burger King“, a declarat pentru Capital Andrea Ungereit-Hantl, communication & public affairs director pentru regiunea EMEA al companiei. Cele două firme
au fost asistate în acest proces de către compania de consultanţă şi management
Trend Hospitality, de al cărei nume se leagă şi intrarea în România a lanţurilor Pizza Hut şi KFC.
Atlantic Restaurant System, firma care deţine franciza pentru Burger King, este controlată de oamenii de afaceri Eli Davidai şi Ion Nasta. Primul a fost timp de 15 ani preşedintele Quadrant Amroq Beverages (QAB), distribuitorul şi îmbuteliatorul Pepsi pentru România. Davidai şi Nasta sunt parteneri
de afaceri în străinătate; în România, potrivit datelor Registrului Comerţului, firma este înregistrată pe numele lui Ion Nasta. Deja, cei doi oameni de afaceri au angajat şi au specializat în Germania un director general care se va ocupa de conducerea Burger King în România, numele acestuia fiind momentan ţinut secret.
Negocierile pentru preluarea francizei au început anul trecut şi nu au ridicat probleme serioase pentru actualii francizori. De ce s-a luat tocmai acum decizia intrării Burger King în România? „Era evident că McDonald’s controla piaţa şi că în prezent nu există un număr doi puternic în România“, declară surse apropiate francizorilor. „La fel s-a întâmplat şi cu intrarea Pepsi în România: atunci când nu există un număr doi pe piaţă, există un spaţiu liber.“ Contactat de Capital, Eli Davidai nu a dorit să facă niciun fel de comentarii despre planurile sale privind activitatea Burger King în România.
Preturi-record la proprietati de lux
Cu 10.500 euro/mp pentru o casa, Bucurestiul a atins nivelul celor mai scumpe capitale europene
Piata mondiala a luxului rezidential a confirmat si in 2007 regula de aur din imobiliare: cu cat este mai pretioasa o resedinta, cu atat mai mult ii va creste pretul. Romania a reusit sa se inscrie in trendul mondial.
Recorduri insulare
Anul trecut s-a dovedit unul foarte bun pentru vanzatorii de resedinte luxoase. In materie de preturi au fost stabilite noi recorduri, iar ca arie de vanzari geografia rezidentialului de lux a fost extinsa si mai mult.
Dubai a fost in centrul atentiei si va ramane acolo mult timp de acum incolo. Anul trecut, pe piata de lux rezidentiala a fost depasit un nou record de pret. Una dintre cele trei sute de insule ale arhipelagului artificial World, de langa Dubai, a fost vanduta contra sumei de 263 milioane dolari. Pretul platit pentru insula Markovo (24,7 hectare) este dublu fata de cel achitat de magnatul otelului, Lashmi Mittal, pentru resedinta sa din Londra, cumparata in 2005 si considerata mult timp cea mai scumpa din lume.
De altfel, arhipelagul World este cea mai populara destinatie pentru amatorii de insule. Pana la tranzactia Markovo, insulele vandute aici nu au depasit valoarea de 50 milioane dolari. Majoritatea vanzarilor au tintit si lovit coarda sensibila a patriotismului national. Astfel, insula Shanghai a fost cumparata de omul de afaceri chinez Bin Hu (28 milioane dolari), grupul de 4 insule denumit Irlanda a fost preluat de un investitor irlandez, care va face acolo o statiune turistica si SPA cu specific irlandez, iar Austria a fost cumparata de presedintele companiei Kleindinest Group din Austria. Insula Etiopia a fost cumparata de cuplul Angelina Jolie si Brad Pitt, probabil in cinstea fetitei pe care cei doi au adoptat-o recent din Etiopia.
Londra - Mecca imobiliara
Capitala britanica ramane totusi locul de „pelerinaj“ imobiliar preferat de majoritatea clientilor de locuinte de lux. Anul trecut, cea mai mare achizitie imobiliara in Londra l-a avut ca autor pe milionarul kazah Horelma Peramam, care a cumparat, cu 50 milioane de lire sterline, resedinta Toprak aflata in nordul Londrei. Imobilul a fost construit de bancherul turc Halis Toprak, care insa nu a locuit niciodata in aceasta casa.
A treia tranzactie ca marime a vizat castelul Park Place, de langa Londra. De-a lungul timpului (secolele XVIII-XIX), proprietari ai castelului au fost ducele Archibald Hamilton, Frederick Prince of Wales, fiul si mostenitorul regelui George al II-lea, precum si regele George al III-lea.
O alta vila situata in zona Hampstead din Londra a fost obiectul unei tranzactii-record, dupa ce miliardarul israelian Lev Leviev a platit pentru ea suma de 35 milioane lire (47 milioane euro). Resedinta cu sapte dormitoare
, ce include un cinema, un club de noapte, dar si o usa de intrare blindata (cantarind o jumatate de tona), este situata pe o strada privata, pe care mai locuiesc Ringo Star, fostul baterist al grupului Beatles, si Maurice Gibb, fostul membru al formatiei Bee Gees.
De fapt, in segmentul proprietatilor luxury, indigenii sunt tot mai dislocati de pe piata britanica in favoarea strainilor. Conform datelor companiei Knight Frank, strainii reprezinta circa 75% din cumparatorii de locuinte cu valoare de peste 3 milioane lire sterline, majoritatea fiind originari din tari precum China, India sau Rusia.
Totodata, si randamentele proprietatilor de lux sunt mai mult decat multumitoare. Astfel, in ultimii ani preturile locuintelor de lux londoneze au crescut de zece ori, in timp ce pretul mediu al locuintelor obisnuite s-a marit doar de doua-trei ori.
Noi destinatii de lux
Londra este prin traditie o piata a luxului rezidential. In Europa continentala, de un renume comparativ se mai bucura doar Coasta de Azur franceza. Totusi, in ultimii ani s-au impus in voga noi destinatii de lux. Geografia respectiva cuprinde acum zone largi din Spania, Elvetia, Austria si chiar Cehia, aria fiind in continua extindere odata cu imbogatirile care au loc in zona centrala si rasariteana a Europei. In Spania, de exemplu, daca in urma cu 20 de ani devenisera foarte populare proprietatile de lux din Costa Brava, acum geografia luxury cuprinde statiuni precum Punto Bano, Marbella, Costa del Sol.
Analistii companiei Paul’s Yard spun ca zonele de lux rezidential cresc de la an la an si ca in anii urmatori, gratie dezvoltarii infrastructurii, in acest club select vor intra tari precum Croatia, Muntenegru sau chiar Bulgaria. In afara de proprietatile aflate in zone de statiune (montana sau la mare), castelele europene se bucura de cea mai mare cautare.
In America, destinatiile favorite au depasit deja traditionalele granite - Florida, California etc. O zona in ascensiune din acest punct de vedere este statul Vermont, unde se gasesc cele mai bune vile cu domenii de vanatoare. Suprafetele proprietatilor pleaca de la cateva hectare, iar preturile de la doua-trei milioane dolari.
Mici paradisuri rezidentiale pentru miliardari se nasc si in America Latina. In Panama, spre exemplu, insula Viveros a devenit un loc preferat de miliardarii nord-americani, unde se pot cumpara vile la preturi care nu depasesc doua-trei milioane dolari.
Gusturile bogatilor
Una dintre caracteristicile evolutiei gusturilor in materie de lux rezidential este renuntarea la high-tech sau, mai bine zis, la excesul de high-tech. Totodata, stilul la moda in anii ’90, cladiri de sticla si beton, este tot mai putin solicitat, cedand locul stilului californian, mult mai delicat, caracterizat de forme ferme, ferestre pana-n pardoseala si aspect „aerisit“. Ca tendinte de design, stilurile art deco si art nouveau continua sa domine interioarele de lux, dar si clasicul se bucura inca de popularitate.
Romania: numaratoarea incepe de la un milion de euro
Pe piata rezidentiala de lux din Romania proprietatile ce depasesc un milion de euro reprezinta un segment din ce in ce mai semnificativ, sustine Claudia Dascalescu, consultant senior DTZ Echinox. In Bucuresti, tipologia luxului rezidential este compusa din apartamente de cel putin patru camere, penthouse-uri in locatii de top, cu finisaje de calitate superioara, dar si vile cu arhitectura clasica in zonele centrale si nordice ale orasului.
In esenta, ca si in anii trecuti, pretul unei proprietati de lux este determinat in principal de factori precum locatie, unicitate sau raritate, suprafata terenului aferent si a constructiei propriu-zise, dar si de cererea existenta. Pentru acest din urma factor, spun analistii, anul 2007 si inceputul lui 2008 au insemnat o sporire a cererii pentru resedinte de lux, un trend care exprima ritmul de imbogatire a romanilor.
Conform datelor DTZ, in prezent, preturile proprietatilor rezidentiale de lux din Bucuresti sunt in medie de 4.000-4.500 euro/mp construit, justificate, spun reprezentantii companiei, printr-o serie de factori precum cresterea valorii terenurilor (mai ales in zonele centrale si de nord ale Bucurestiului), valoarea adaugata a constructiei si finisajelor si cererea ascendenta pentru acest tip de proprietati. Mai ales segmentul vilelor de epoca este foarte solicitat, primind comenzi atat din partea particularilor in cautare de resedinta prestigioasa, cat si din partea firmelor sau a institutiilor.
Desi multe companii s-au mutat din casele si vilele ocupate in noile proiecte de birouri deschise peste tot in Capitala, segmentul se bucura in continuare de o mare cautare din partea persoanelor juridice. În prezent, vilele potrivite pentru rezidenta, dar si cele cu destinatie de birouri din zona centrala si de nord a Capitalei pot fi închiriate cu sume cuprinse între 2.000 si 15.000 de euro. În zona ultracentrala exista câteva vile cu arhitectura, construite în perioada interbelica, a caror chirie lunara poate ajunge si la 45.000 euro. Totusi, aceste oferte
sunt relativ rare, majoritatea fiind ocupate de ambasade, restaurante de lux, SPA etc.
„Tinând cont de faptul ca pentru închirierea vilelor cererea se mentine ridicata, este de asteptat ca nivelul chiriei sa mai creasca, dar nu cu mai mult de 15%“, sustin reprezentantii companiei EuroMetropola. Singura rezerva legata de ritmul prognozat de crestere al chiriilor la vile este legata de faptul ca relocarile companiilor dinspre cladirile individuale catre buildingurile de birouri comune au devenit o parte comuna in activitatea curenta a agentiilor imobiliare. Asta va duce in mod sigur la relaxarea cererii de vile si la o reasezare a preturilor curente.
Desi proprietatile rezidentiale exclusiviste gen apartamentul de tip penthouse pot sari usor peste pragul de un milion de euro, adevaratele averi zac in zidurile vilelor de epoca din zone precum Kiseleff, Aviatorilor, Dorobanti si Primaverii sau resedintele moderne din noile locatii rezidentiale de top - Baneasa, Pipera, chiar Corbeanca.
Insa atentie! Resedintele scumpe nu sunt neaparat si de lux. Pretul unui imobil nu este relevant pentru calitatea locuirii asigurate. Spre exemplu, anul trecut, in zona Romana din Bucuresti a fost vanduta o casa cu aproximativ 2,5 milioane euro. Casa nu dispune de dotari sau calitati specifice segmentului luxury, dimpotriva, suprafata utila este mai mica de 300 mp, iar intregul teren nu depaseste 850 mp. Cu toate acestea, cumparatorul a fost dispus sa plateasca circa 2,5 milioane euro, adica 10.500 euro/mp, ceea ce reprezinta un adevarat record pe piata rezidentiala autohtona. Precedentul record, inregistrat in 2006, vizand o casa din zona Dorobanti, era de doar 8.000 euro/mp, desi pretul platit a fost de 16 milioane euro.
Ca valoare generala, cea mai scumpa proprietate vanduta anul trecut a fost vila din Corbeanca a omului de afaceri Cristian Tantareanu. Pretul obtinut pe casa sa, plus cei 7.000 mp de teren, a fost de 3-3,5 milioane euro, respectiv 1.635 euro/mp. Cu titlu de comparatie, o alta achizitie celebra, Palatul din Aleea Alexandru cumparat de Gigi Becali, a costat 7 milioane euro (3.500 euro/mp), dar proprietatea se afla pe un teren de 5.200 mp.
Romania - cele mai scumpe case vandute in 2007
1. Vila in Corbeanca, proprietatea omului de afaceri Cristian Tantareanu - 3-3,5 milioane euro
- suprafata utila 2.140 mp
- 15 camere
- 1.635 euro/mp
- teren 7.000 mp
- dotari - piscina 150 mp, teren de tenis de 800 mp, garaje pentru 4 masini
, spatiu barbeque, ponton personal pe malul Lacului Corbeanca, scena pentru spectacole in aer liber.
2. Casa zona Romana - 2,5 milioane euro
- suprafata utila 238 mp
- 8 camere
- 10.504 euro/mp
- teren 850 mp
- constructie anul 1907
3. Casa zona Traian-Labirint - 2,5 milioane euro
- suprafata utila 700 mp
- 14 camere
- 3.570 euro/mp
Cum recunosti o proprietate de lux
- dupa locatia de top
- unicitate/raritate
- vecinatati: parcuri, lacuri, zona ultracentrala
- panorama deosebita
- incaperi spatioase cu partitionari inteligente si dotari/finisaje de calitate superioara
- terase largi si gradini amenajate
- locuri de parcare subterane
- servicii
de receptie, sistem de monitorizare permanent cu camere video
etc.
Profilul cumparatorului de resedinte luxury
- cetateni romani cu varste cuprinse intre 35 si 50 de ani, care achizitioneaza pentru resedinta proprie sau ca investitie vizand inchirierea ulterioara;
- cetateni straini care intentioneaza sa locuiasca in Romania o perioada mai indelungata sau fonduri straine de investitii care detin un portofoliu de proprietati pe care le inchiriaza.
Piata mondiala a luxului rezidential a confirmat si in 2007 regula de aur din imobiliare: cu cat este mai pretioasa o resedinta, cu atat mai mult ii va creste pretul. Romania a reusit sa se inscrie in trendul mondial.
Recorduri insulare
Anul trecut s-a dovedit unul foarte bun pentru vanzatorii de resedinte luxoase. In materie de preturi au fost stabilite noi recorduri, iar ca arie de vanzari geografia rezidentialului de lux a fost extinsa si mai mult.
Dubai a fost in centrul atentiei si va ramane acolo mult timp de acum incolo. Anul trecut, pe piata de lux rezidentiala a fost depasit un nou record de pret. Una dintre cele trei sute de insule ale arhipelagului artificial World, de langa Dubai, a fost vanduta contra sumei de 263 milioane dolari. Pretul platit pentru insula Markovo (24,7 hectare) este dublu fata de cel achitat de magnatul otelului, Lashmi Mittal, pentru resedinta sa din Londra, cumparata in 2005 si considerata mult timp cea mai scumpa din lume.
De altfel, arhipelagul World este cea mai populara destinatie pentru amatorii de insule. Pana la tranzactia Markovo, insulele vandute aici nu au depasit valoarea de 50 milioane dolari. Majoritatea vanzarilor au tintit si lovit coarda sensibila a patriotismului national. Astfel, insula Shanghai a fost cumparata de omul de afaceri chinez Bin Hu (28 milioane dolari), grupul de 4 insule denumit Irlanda a fost preluat de un investitor irlandez, care va face acolo o statiune turistica si SPA cu specific irlandez, iar Austria a fost cumparata de presedintele companiei Kleindinest Group din Austria. Insula Etiopia a fost cumparata de cuplul Angelina Jolie si Brad Pitt, probabil in cinstea fetitei pe care cei doi au adoptat-o recent din Etiopia.
Londra - Mecca imobiliara
Capitala britanica ramane totusi locul de „pelerinaj“ imobiliar preferat de majoritatea clientilor de locuinte de lux. Anul trecut, cea mai mare achizitie imobiliara in Londra l-a avut ca autor pe milionarul kazah Horelma Peramam, care a cumparat, cu 50 milioane de lire sterline, resedinta Toprak aflata in nordul Londrei. Imobilul a fost construit de bancherul turc Halis Toprak, care insa nu a locuit niciodata in aceasta casa.
A treia tranzactie ca marime a vizat castelul Park Place, de langa Londra. De-a lungul timpului (secolele XVIII-XIX), proprietari ai castelului au fost ducele Archibald Hamilton, Frederick Prince of Wales, fiul si mostenitorul regelui George al II-lea, precum si regele George al III-lea.
O alta vila situata in zona Hampstead din Londra a fost obiectul unei tranzactii-record, dupa ce miliardarul israelian Lev Leviev a platit pentru ea suma de 35 milioane lire (47 milioane euro). Resedinta cu sapte dormitoare
, ce include un cinema, un club de noapte, dar si o usa de intrare blindata (cantarind o jumatate de tona), este situata pe o strada privata, pe care mai locuiesc Ringo Star, fostul baterist al grupului Beatles, si Maurice Gibb, fostul membru al formatiei Bee Gees.
De fapt, in segmentul proprietatilor luxury, indigenii sunt tot mai dislocati de pe piata britanica in favoarea strainilor. Conform datelor companiei Knight Frank, strainii reprezinta circa 75% din cumparatorii de locuinte cu valoare de peste 3 milioane lire sterline, majoritatea fiind originari din tari precum China, India sau Rusia.
Totodata, si randamentele proprietatilor de lux sunt mai mult decat multumitoare. Astfel, in ultimii ani preturile locuintelor de lux londoneze au crescut de zece ori, in timp ce pretul mediu al locuintelor obisnuite s-a marit doar de doua-trei ori.
Noi destinatii de lux
Londra este prin traditie o piata a luxului rezidential. In Europa continentala, de un renume comparativ se mai bucura doar Coasta de Azur franceza. Totusi, in ultimii ani s-au impus in voga noi destinatii de lux. Geografia respectiva cuprinde acum zone largi din Spania, Elvetia, Austria si chiar Cehia, aria fiind in continua extindere odata cu imbogatirile care au loc in zona centrala si rasariteana a Europei. In Spania, de exemplu, daca in urma cu 20 de ani devenisera foarte populare proprietatile de lux din Costa Brava, acum geografia luxury cuprinde statiuni precum Punto Bano, Marbella, Costa del Sol.
Analistii companiei Paul’s Yard spun ca zonele de lux rezidential cresc de la an la an si ca in anii urmatori, gratie dezvoltarii infrastructurii, in acest club select vor intra tari precum Croatia, Muntenegru sau chiar Bulgaria. In afara de proprietatile aflate in zone de statiune (montana sau la mare), castelele europene se bucura de cea mai mare cautare.
In America, destinatiile favorite au depasit deja traditionalele granite - Florida, California etc. O zona in ascensiune din acest punct de vedere este statul Vermont, unde se gasesc cele mai bune vile cu domenii de vanatoare. Suprafetele proprietatilor pleaca de la cateva hectare, iar preturile de la doua-trei milioane dolari.
Mici paradisuri rezidentiale pentru miliardari se nasc si in America Latina. In Panama, spre exemplu, insula Viveros a devenit un loc preferat de miliardarii nord-americani, unde se pot cumpara vile la preturi care nu depasesc doua-trei milioane dolari.
Gusturile bogatilor
Una dintre caracteristicile evolutiei gusturilor in materie de lux rezidential este renuntarea la high-tech sau, mai bine zis, la excesul de high-tech. Totodata, stilul la moda in anii ’90, cladiri de sticla si beton, este tot mai putin solicitat, cedand locul stilului californian, mult mai delicat, caracterizat de forme ferme, ferestre pana-n pardoseala si aspect „aerisit“. Ca tendinte de design, stilurile art deco si art nouveau continua sa domine interioarele de lux, dar si clasicul se bucura inca de popularitate.
Romania: numaratoarea incepe de la un milion de euro
Pe piata rezidentiala de lux din Romania proprietatile ce depasesc un milion de euro reprezinta un segment din ce in ce mai semnificativ, sustine Claudia Dascalescu, consultant senior DTZ Echinox. In Bucuresti, tipologia luxului rezidential este compusa din apartamente de cel putin patru camere, penthouse-uri in locatii de top, cu finisaje de calitate superioara, dar si vile cu arhitectura clasica in zonele centrale si nordice ale orasului.
In esenta, ca si in anii trecuti, pretul unei proprietati de lux este determinat in principal de factori precum locatie, unicitate sau raritate, suprafata terenului aferent si a constructiei propriu-zise, dar si de cererea existenta. Pentru acest din urma factor, spun analistii, anul 2007 si inceputul lui 2008 au insemnat o sporire a cererii pentru resedinte de lux, un trend care exprima ritmul de imbogatire a romanilor.
Conform datelor DTZ, in prezent, preturile proprietatilor rezidentiale de lux din Bucuresti sunt in medie de 4.000-4.500 euro/mp construit, justificate, spun reprezentantii companiei, printr-o serie de factori precum cresterea valorii terenurilor (mai ales in zonele centrale si de nord ale Bucurestiului), valoarea adaugata a constructiei si finisajelor si cererea ascendenta pentru acest tip de proprietati. Mai ales segmentul vilelor de epoca este foarte solicitat, primind comenzi atat din partea particularilor in cautare de resedinta prestigioasa, cat si din partea firmelor sau a institutiilor.
Desi multe companii s-au mutat din casele si vilele ocupate in noile proiecte de birouri deschise peste tot in Capitala, segmentul se bucura in continuare de o mare cautare din partea persoanelor juridice. În prezent, vilele potrivite pentru rezidenta, dar si cele cu destinatie de birouri din zona centrala si de nord a Capitalei pot fi închiriate cu sume cuprinse între 2.000 si 15.000 de euro. În zona ultracentrala exista câteva vile cu arhitectura, construite în perioada interbelica, a caror chirie lunara poate ajunge si la 45.000 euro. Totusi, aceste oferte
sunt relativ rare, majoritatea fiind ocupate de ambasade, restaurante de lux, SPA etc.
„Tinând cont de faptul ca pentru închirierea vilelor cererea se mentine ridicata, este de asteptat ca nivelul chiriei sa mai creasca, dar nu cu mai mult de 15%“, sustin reprezentantii companiei EuroMetropola. Singura rezerva legata de ritmul prognozat de crestere al chiriilor la vile este legata de faptul ca relocarile companiilor dinspre cladirile individuale catre buildingurile de birouri comune au devenit o parte comuna in activitatea curenta a agentiilor imobiliare. Asta va duce in mod sigur la relaxarea cererii de vile si la o reasezare a preturilor curente.
Desi proprietatile rezidentiale exclusiviste gen apartamentul de tip penthouse pot sari usor peste pragul de un milion de euro, adevaratele averi zac in zidurile vilelor de epoca din zone precum Kiseleff, Aviatorilor, Dorobanti si Primaverii sau resedintele moderne din noile locatii rezidentiale de top - Baneasa, Pipera, chiar Corbeanca.
Insa atentie! Resedintele scumpe nu sunt neaparat si de lux. Pretul unui imobil nu este relevant pentru calitatea locuirii asigurate. Spre exemplu, anul trecut, in zona Romana din Bucuresti a fost vanduta o casa cu aproximativ 2,5 milioane euro. Casa nu dispune de dotari sau calitati specifice segmentului luxury, dimpotriva, suprafata utila este mai mica de 300 mp, iar intregul teren nu depaseste 850 mp. Cu toate acestea, cumparatorul a fost dispus sa plateasca circa 2,5 milioane euro, adica 10.500 euro/mp, ceea ce reprezinta un adevarat record pe piata rezidentiala autohtona. Precedentul record, inregistrat in 2006, vizand o casa din zona Dorobanti, era de doar 8.000 euro/mp, desi pretul platit a fost de 16 milioane euro.
Ca valoare generala, cea mai scumpa proprietate vanduta anul trecut a fost vila din Corbeanca a omului de afaceri Cristian Tantareanu. Pretul obtinut pe casa sa, plus cei 7.000 mp de teren, a fost de 3-3,5 milioane euro, respectiv 1.635 euro/mp. Cu titlu de comparatie, o alta achizitie celebra, Palatul din Aleea Alexandru cumparat de Gigi Becali, a costat 7 milioane euro (3.500 euro/mp), dar proprietatea se afla pe un teren de 5.200 mp.
Romania - cele mai scumpe case vandute in 2007
1. Vila in Corbeanca, proprietatea omului de afaceri Cristian Tantareanu - 3-3,5 milioane euro
- suprafata utila 2.140 mp
- 15 camere
- 1.635 euro/mp
- teren 7.000 mp
- dotari - piscina 150 mp, teren de tenis de 800 mp, garaje pentru 4 masini
, spatiu barbeque, ponton personal pe malul Lacului Corbeanca, scena pentru spectacole in aer liber.
2. Casa zona Romana - 2,5 milioane euro
- suprafata utila 238 mp
- 8 camere
- 10.504 euro/mp
- teren 850 mp
- constructie anul 1907
3. Casa zona Traian-Labirint - 2,5 milioane euro
- suprafata utila 700 mp
- 14 camere
- 3.570 euro/mp
Cum recunosti o proprietate de lux
- dupa locatia de top
- unicitate/raritate
- vecinatati: parcuri, lacuri, zona ultracentrala
- panorama deosebita
- incaperi spatioase cu partitionari inteligente si dotari/finisaje de calitate superioara
- terase largi si gradini amenajate
- locuri de parcare subterane
- servicii
de receptie, sistem de monitorizare permanent cu camere video
etc.
Profilul cumparatorului de resedinte luxury
- cetateni romani cu varste cuprinse intre 35 si 50 de ani, care achizitioneaza pentru resedinta proprie sau ca investitie vizand inchirierea ulterioara;
- cetateni straini care intentioneaza sa locuiasca in Romania o perioada mai indelungata sau fonduri straine de investitii care detin un portofoliu de proprietati pe care le inchiriaza.
"O oportunitate de aur"
Cornel Oprisan, retail manager IKEA Romania, spera sa poata anunta luna viitoare, cand se implineste un an de la deschidere, vanzari de 80 milioane euro, dublu fata de estimarea initiala. Ceea ce ar insemna ca IKEA Baneasa vinde la fel de mult cat magazinul din Budapesta, aflat in al zecelea an de functionare.
“Puteti numi 10 suedezi celebri? Poang, Billy, Besta, Ektorp, Hemnes…“. |ntrebarea care apare frecvent in paginile catalogului IKEA face trimitere, de fapt, la denumirile celor mai bine vandute produse pe piata
romaneasca ale retailerului suedez. Nume care pareau imposibil de pronuntat inainte de primavara lui 2007 - momentul intrarii in Romania a celui mai mare retailer de mobila
din lume -, au devenit familiare celor doua milioane de persoane care au vizitat magazinul din parcul comercial Baneasa in primele noua luni de functionare. Desi oficialii IKEA au estimat corect numarul de clienti - care va ajunge la 2,5 milioane pe intreg primul an de functionare –, n-au mai reusit acelasi lucru si in ceea ce priveste sumele cheltuite de acestia. “Este prima data cand am facut o estimare gresita”, spune Cornel Oprisan, referindu-se la cifra de vanzari de 40 de milioane, avansata la deschiderea magazinului. |n final, pentru primele 12 luni, el anticipeaza vanzari de 80 milioane de euro, ceea ce ar insemna ca, in medie, un client IKEA a cheltuit dublu fata de estimarile initiale.
Cine sunt de fapt acesti clienti? Oprisan crede ca IKEA a marit piata de mobila si ca o mare parte dintre vizitatorii magazinului sunt clienti noi. |n conditiile in care piata a crescut anul trecut cu circa 15%, iar vanzarile principalilor competitori nu au scazut, ci dimpotriva, teoria lui Oprisan pare corecta. |n plus
, crede Oprisan, “beneficiem de un context
favorabil, adica de dezvoltarea fantastica din real-estate” - conform datelor companiei, numai anul acesta vor fi finalizate circa 24.000 de locuinte noi in Romania. Din cate spune Oprisan, IKEA se concentreaza deocamdata pe clientii persoane fizice, pentru ca acestia sa “experimenteze magazinul” - motiv pentru care IKEA nu va introduce prea curand sistemul
de cumparaturi on-line, functional in majoritatea tarilor in care opereaza retailerul suedez. Cu titlul de detaliu, vanzarile catre companii reprezentand doar trei procente din total.
EFECT DE PRE}.O prima precizare: in cazul IKEA, anul fiscal al companiei coincide cu anul de valabilitate al catalogului de produse - adica intervalul septembrie 2007 – august 2008 -, o perioada in care vanzarile ar putea urca pana la aproximativ 90 milioane de euro. Iar pentru intervalul septembrie 2008 – august 2009, Oprisan preconizeaza o crestere de 10-15%, adica vanzari de circa 103 milioane euro. |n paranteza spus, toate cele patru magazine din Cehia au inregistrat in anul fiscal incheiat in august 2007 vanzari de 203 milioane de euro. O comparatie si la nivel local: cifra de afaceri pe 2007 a Mobexpert, liderul de anul trecut al pietei, a fost de circa 168 milioane de euro, total din care vanzarile celor cinci hipermagazine din Romania au reprezentat aproximativ 80 milioane de euro. Iar loc de crestere exista. Potrivit estimarilor facute de IKEA, piata de mobila si decoratiuni (home furnishing) ar trebui sa reprezinte doua-trei procente din PIB-ul Romaniei, adica 2-3 miliarde de euro pe an, fata de un miliard cat este acum. Chiar daca Oprisan vorbeste cu zambetul pe buze despre cifra de afaceri, spune totusi ca este inca prea devreme pentru a discuta despre profit. “Ne asteptam sa fim pe break-even in primul an, dar suntem pe profit operational”, spune el, estimand o amortizare a investisiei intr-un interval de cinci ani. Conform datelor raportate de companie pentru anul care s-a incheiat in august 2007, cifra de afaceri a fost de 3,2 miliarde euro, iar profitul de 254 milioane euro - la nivel global, marja de profit net a IKEA este de 7-8%.
“Puteti numi 10 suedezi celebri? Poang, Billy, Besta, Ektorp, Hemnes…“. |ntrebarea care apare frecvent in paginile catalogului IKEA face trimitere, de fapt, la denumirile celor mai bine vandute produse pe piata
romaneasca ale retailerului suedez. Nume care pareau imposibil de pronuntat inainte de primavara lui 2007 - momentul intrarii in Romania a celui mai mare retailer de mobila
din lume -, au devenit familiare celor doua milioane de persoane care au vizitat magazinul din parcul comercial Baneasa in primele noua luni de functionare. Desi oficialii IKEA au estimat corect numarul de clienti - care va ajunge la 2,5 milioane pe intreg primul an de functionare –, n-au mai reusit acelasi lucru si in ceea ce priveste sumele cheltuite de acestia. “Este prima data cand am facut o estimare gresita”, spune Cornel Oprisan, referindu-se la cifra de vanzari de 40 de milioane, avansata la deschiderea magazinului. |n final, pentru primele 12 luni, el anticipeaza vanzari de 80 milioane de euro, ceea ce ar insemna ca, in medie, un client IKEA a cheltuit dublu fata de estimarile initiale.
Cine sunt de fapt acesti clienti? Oprisan crede ca IKEA a marit piata de mobila si ca o mare parte dintre vizitatorii magazinului sunt clienti noi. |n conditiile in care piata a crescut anul trecut cu circa 15%, iar vanzarile principalilor competitori nu au scazut, ci dimpotriva, teoria lui Oprisan pare corecta. |n plus
, crede Oprisan, “beneficiem de un context
favorabil, adica de dezvoltarea fantastica din real-estate” - conform datelor companiei, numai anul acesta vor fi finalizate circa 24.000 de locuinte noi in Romania. Din cate spune Oprisan, IKEA se concentreaza deocamdata pe clientii persoane fizice, pentru ca acestia sa “experimenteze magazinul” - motiv pentru care IKEA nu va introduce prea curand sistemul
de cumparaturi on-line, functional in majoritatea tarilor in care opereaza retailerul suedez. Cu titlul de detaliu, vanzarile catre companii reprezentand doar trei procente din total.
EFECT DE PRE}.O prima precizare: in cazul IKEA, anul fiscal al companiei coincide cu anul de valabilitate al catalogului de produse - adica intervalul septembrie 2007 – august 2008 -, o perioada in care vanzarile ar putea urca pana la aproximativ 90 milioane de euro. Iar pentru intervalul septembrie 2008 – august 2009, Oprisan preconizeaza o crestere de 10-15%, adica vanzari de circa 103 milioane euro. |n paranteza spus, toate cele patru magazine din Cehia au inregistrat in anul fiscal incheiat in august 2007 vanzari de 203 milioane de euro. O comparatie si la nivel local: cifra de afaceri pe 2007 a Mobexpert, liderul de anul trecut al pietei, a fost de circa 168 milioane de euro, total din care vanzarile celor cinci hipermagazine din Romania au reprezentat aproximativ 80 milioane de euro. Iar loc de crestere exista. Potrivit estimarilor facute de IKEA, piata de mobila si decoratiuni (home furnishing) ar trebui sa reprezinte doua-trei procente din PIB-ul Romaniei, adica 2-3 miliarde de euro pe an, fata de un miliard cat este acum. Chiar daca Oprisan vorbeste cu zambetul pe buze despre cifra de afaceri, spune totusi ca este inca prea devreme pentru a discuta despre profit. “Ne asteptam sa fim pe break-even in primul an, dar suntem pe profit operational”, spune el, estimand o amortizare a investisiei intr-un interval de cinci ani. Conform datelor raportate de companie pentru anul care s-a incheiat in august 2007, cifra de afaceri a fost de 3,2 miliarde euro, iar profitul de 254 milioane euro - la nivel global, marja de profit net a IKEA este de 7-8%.
Lichidare de stoc la fondurile de pensii
Zepter vinde portofoliul de clienţi, OTP urmează
6 alte fonduri sunt la limită
După o cursă de 6 luni de alergare pentru a atrage cât mai mulţi participanţi, Fondul de pensii private obligatorii Zepter se declară învins. Acesta a reuşit să atragă mai puţin de 2.000 de participanţi în cele patru luni de campanie
de aderare. De aceea ar putea fi vândut în următoarele două luni, un participant fiind evaluat la 150 de euro, au declarat pentru NewsIn surse din piaţă. Într-o situaţie asemănătoare se află şi OTP, care nu a reuşit să convingă prea multe persoane să adere la fondul pe care îl administrează, surse avizate declarându-ne că fondul deja a decis să vândă portofoliul de clienţi.
Pe de altă parte, preşedintele fondului de pensii Prima Pensie, un alt fond care nu a reuşit să atragă prea mulţi participanţi a declarat, pentru Curierul Naţional, că nu poate lua în considerare vânzarea portofoliului deoarece legislaţia actuală nu reglementează încă această situaţie şi apoi cei trei ani puşi la dispoziţie de lege pentru a strânge numărul optim de participanţi pot dezvălui noi oportunităţi de avansare.
Se aşteaptă să rămână maximum 11 fonduri
Circa 11 fonduri de pensii private obligatorii ar putea rămâne pe piaţă în următorii trei-cinci ani, din experienţa altor ţări care au implementat sistemul
şi unde numai 60% dintre fonduri au rezistat în acest interval, a spus pentru NewsIn directorul general adjunct al CSSPP, Dan Pescaru.
Într-adevăr, analizând datele puse la dispoziţie de CSSPP, din 18 fonduri active, 7 dintre acestea nu au reuşit ca împreună să adune 50.000 de participanţi: Prima Pensie, OTP Fond de Pensii, MKB Romexterra Fond de Pensii, AG2R, KD Fond de Pensii, Marfin şi Zepter.
150 euro costă participantul la Zepter Fond de Pensii (pilonul II)
Negocierile ar putea avea loc în următoarea perioadă, au precizat sursele citate, care au adăugat că în prezent se aşteaptă reglementările privind fuziunile de la CSSPP.
"Participanţii fondului vor fi asimilaţi altui fond. În ce priveşte preţul, acesta poate să ajungă la 150 de euro pe participant. Oricum se va închide cu pierdere pentru acţionari", a declarat, pentru NewsIn, sursa citată, care a menţionat că fondul a trebuit să investească capitalul minim cerut de lege, de 4 milioane euro.
Potrivit sursei, decizia de a vinde este una normală, în condiţiile în care fondul nu avea nicio şansă să acumuleze 50.000 de participanţi în următorii trei ani, aşa cum prevede legea, iar în urma "loteriei" de repartizare a nehotărâţilor urmează să primească doar 200 de participanţi.
După etapa de validare a aderenţilor, înainte de repartizarea aleatorie, Zepter Fond de Pensii avea 1.558 de participanţi şi o cotă de piaţă de 0,04%.
50.000 de participanţi nu asigură succesul
Dan Pescaru a explicat faptul că, în cazul unui fond care a atras deja 5.000 de participanţi, "capacitatea de a rezista este asigurată timp de doi ani", deoarece un administrator "trăieşte" din veniturile pe care le realizează şi din comisioane, care sunt destul de mici
.
Directorul general adjunct al CSSPP a adăugat că, după această perioadă, este greu de crezut că un fond va rezista pe piaţă dacă nu îşi sporeşte portofoliul de participanţi.
Pe de altă parte, companiile
care au strâns mai puţin de 20.000 - 30.000 de participanţi vor avea probemele certe, întrucât este greu să strângă 50.000 de participanţi în trei ani, atât cât prevede legea, consideră Pescaru.
"Rămâne de văzut dacă administratorii care n-au reuşit să atragă un număr important de aderenţi până acum vor reuşi în următorii ani, în detrimentul celor care şi-au dovedit calităţile de buni promotori ai propriului produs
", a mai spus directorul general adjunct al CSSPP pentru NewsIn, care a menţionat că pe piaţa muncii intră, anual, între 120.000 şi 150.000 de contribuabili.
Primii 11 administratori controlează 98,7% din piaţă, restul fiind împărţit între ceilalţi 7 jucători
Primii 11 jucători controlează aproape toată piaţa pensiilor obligatorii (98,7%), după atragerea unui număr de 3,938 milioane de participanţi în intervalul 17 septembrie 2007 - 17 ianuarie 2008. După etapa de validare a aderenţilor, înainte de repartizarea aleatorie, ING Fond de Pensii se află pe primul loc, cu 1.279.955 de aderenţi (32,07% cotă de piaţă), locul al doilea în clasamentul fondurilor de pensii obligatorii fiind ocupat de Allianz-Ţiriac Fond de Pensii, cu 1.017.935 participanţi atraşi şi o cotă de piaţă de 25,51%, informează NewsIn.
Pe locul al treilea se află Generali Fond de Pensii, cu 400.465 semnături atrase în timpul campaniei de aderare şi o cotă de piaţă de 10,03%, în timp ce pe poziţia a patra se află Aviva Fond de Pensii, care a raportat 312.402 de participanţi pe pilonul II şi o cotă de piaţă de 7,83%.
Campania iniţială de aderare a românilor la un fond de pensii private obligatorii (pilon II) a început pe 17 septembrie 2007 şi s-a încheiat pe 17 ianuarie 2008. În primul an de activitate, 2% din contribuţia totală de 9,5% pentru asigurările sociale pe care o plăteşte fiecare angajat va ajunge în administrare privată.
Ponderea va creşte anual cu câte o jumătate de punct procentual, până la atingerea nivelului de 6% aplicat venitului lunar brut, într-un interval de opt ani.
6 alte fonduri sunt la limită
După o cursă de 6 luni de alergare pentru a atrage cât mai mulţi participanţi, Fondul de pensii private obligatorii Zepter se declară învins. Acesta a reuşit să atragă mai puţin de 2.000 de participanţi în cele patru luni de campanie
de aderare. De aceea ar putea fi vândut în următoarele două luni, un participant fiind evaluat la 150 de euro, au declarat pentru NewsIn surse din piaţă. Într-o situaţie asemănătoare se află şi OTP, care nu a reuşit să convingă prea multe persoane să adere la fondul pe care îl administrează, surse avizate declarându-ne că fondul deja a decis să vândă portofoliul de clienţi.
Pe de altă parte, preşedintele fondului de pensii Prima Pensie, un alt fond care nu a reuşit să atragă prea mulţi participanţi a declarat, pentru Curierul Naţional, că nu poate lua în considerare vânzarea portofoliului deoarece legislaţia actuală nu reglementează încă această situaţie şi apoi cei trei ani puşi la dispoziţie de lege pentru a strânge numărul optim de participanţi pot dezvălui noi oportunităţi de avansare.
Se aşteaptă să rămână maximum 11 fonduri
Circa 11 fonduri de pensii private obligatorii ar putea rămâne pe piaţă în următorii trei-cinci ani, din experienţa altor ţări care au implementat sistemul
şi unde numai 60% dintre fonduri au rezistat în acest interval, a spus pentru NewsIn directorul general adjunct al CSSPP, Dan Pescaru.
Într-adevăr, analizând datele puse la dispoziţie de CSSPP, din 18 fonduri active, 7 dintre acestea nu au reuşit ca împreună să adune 50.000 de participanţi: Prima Pensie, OTP Fond de Pensii, MKB Romexterra Fond de Pensii, AG2R, KD Fond de Pensii, Marfin şi Zepter.
150 euro costă participantul la Zepter Fond de Pensii (pilonul II)
Negocierile ar putea avea loc în următoarea perioadă, au precizat sursele citate, care au adăugat că în prezent se aşteaptă reglementările privind fuziunile de la CSSPP.
"Participanţii fondului vor fi asimilaţi altui fond. În ce priveşte preţul, acesta poate să ajungă la 150 de euro pe participant. Oricum se va închide cu pierdere pentru acţionari", a declarat, pentru NewsIn, sursa citată, care a menţionat că fondul a trebuit să investească capitalul minim cerut de lege, de 4 milioane euro.
Potrivit sursei, decizia de a vinde este una normală, în condiţiile în care fondul nu avea nicio şansă să acumuleze 50.000 de participanţi în următorii trei ani, aşa cum prevede legea, iar în urma "loteriei" de repartizare a nehotărâţilor urmează să primească doar 200 de participanţi.
După etapa de validare a aderenţilor, înainte de repartizarea aleatorie, Zepter Fond de Pensii avea 1.558 de participanţi şi o cotă de piaţă de 0,04%.
50.000 de participanţi nu asigură succesul
Dan Pescaru a explicat faptul că, în cazul unui fond care a atras deja 5.000 de participanţi, "capacitatea de a rezista este asigurată timp de doi ani", deoarece un administrator "trăieşte" din veniturile pe care le realizează şi din comisioane, care sunt destul de mici
.
Directorul general adjunct al CSSPP a adăugat că, după această perioadă, este greu de crezut că un fond va rezista pe piaţă dacă nu îşi sporeşte portofoliul de participanţi.
Pe de altă parte, companiile
care au strâns mai puţin de 20.000 - 30.000 de participanţi vor avea probemele certe, întrucât este greu să strângă 50.000 de participanţi în trei ani, atât cât prevede legea, consideră Pescaru.
"Rămâne de văzut dacă administratorii care n-au reuşit să atragă un număr important de aderenţi până acum vor reuşi în următorii ani, în detrimentul celor care şi-au dovedit calităţile de buni promotori ai propriului produs
", a mai spus directorul general adjunct al CSSPP pentru NewsIn, care a menţionat că pe piaţa muncii intră, anual, între 120.000 şi 150.000 de contribuabili.
Primii 11 administratori controlează 98,7% din piaţă, restul fiind împărţit între ceilalţi 7 jucători
Primii 11 jucători controlează aproape toată piaţa pensiilor obligatorii (98,7%), după atragerea unui număr de 3,938 milioane de participanţi în intervalul 17 septembrie 2007 - 17 ianuarie 2008. După etapa de validare a aderenţilor, înainte de repartizarea aleatorie, ING Fond de Pensii se află pe primul loc, cu 1.279.955 de aderenţi (32,07% cotă de piaţă), locul al doilea în clasamentul fondurilor de pensii obligatorii fiind ocupat de Allianz-Ţiriac Fond de Pensii, cu 1.017.935 participanţi atraşi şi o cotă de piaţă de 25,51%, informează NewsIn.
Pe locul al treilea se află Generali Fond de Pensii, cu 400.465 semnături atrase în timpul campaniei de aderare şi o cotă de piaţă de 10,03%, în timp ce pe poziţia a patra se află Aviva Fond de Pensii, care a raportat 312.402 de participanţi pe pilonul II şi o cotă de piaţă de 7,83%.
Campania iniţială de aderare a românilor la un fond de pensii private obligatorii (pilon II) a început pe 17 septembrie 2007 şi s-a încheiat pe 17 ianuarie 2008. În primul an de activitate, 2% din contribuţia totală de 9,5% pentru asigurările sociale pe care o plăteşte fiecare angajat va ajunge în administrare privată.
Ponderea va creşte anual cu câte o jumătate de punct procentual, până la atingerea nivelului de 6% aplicat venitului lunar brut, într-un interval de opt ani.
Primul Ford românesc va intra în circulaţie până la sfârşitul anului
Ford ar putea începe producţia la Craiova până la finele acestui an, a declarat Mihai Voicu, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, adăugând că angajamentele asumate de constructorul american, prin caietul de sarcini, urmează să fie implementate până în 2011.
“Există o legislaţie europeană în acest sens pe care toţi trebuie s-o respectăm. Din acest punct de vedere, nu au existat opinii împotriva deciziei CE nici din partea noastră şi nici din partea Ford”, a declarat Mihai Voicu.
Potrivit acestuia, producţia ar fi început şi mai devreme dacă nu ar fi existat ancheta Comisiei Europene.
La mijlocul săptămânii, Comisia Europeană a stabilit că statul român a oferit anumite facilităţi considerate ilegale, în valoare totală de 27 de milioane de euro.
Ford vrea 10% din piaţa auto
Constructorul auto american va ajunge în următorii ani să deţină o cotă de piaţă de aproximativ 10% din totalul vânzărilor de automobile noi, a declarat Cătălin Gavra, directorul general al Romcar (importatorul Ford în România). Se preconizează că pentru anul acesta capacitatea de producţie pentru automobile Ford
Fiesta va fi de 150.000 - 160.000 de unităţi, iar din 2011 aceasta ar putea ajunge undeva în jurul cifrei de 300.000 de bucăţi pe an.
Conform contractului, Ford este obligat să aibă o producţie de minimum 200.000 de automobile în al patrulea an de la privatizare şi să-i păstreze pe cei 3.900 de foşti angajaţi ai întreprinderii Automobile Craiova şi ai filialei acesteia, Daewoo România. Totodată, constructorul american a anunţat investiţii totale de 675 milioane euro în dezvoltarea fabricii din Craiova şi cheltuieli anuale de aproximativ un miliard euro începând cu 2012.
Potrivit lui Gavra, vânzările mărcii Ford vor creşte doar la nivel local, pentru că situaţia economică a craiovenilor se va îmbunătăţi, astfel că aceştia îşi vor putea permite maşini noi, orientându-se spre marca Ford. În plus
, vânzările pe plan naţional vor creşte numai dacă românii vor începe să perceapă marca americană ca fiind una autohtonă.
Problemele de mediu, luate în serios
Cu toate acestea, la Craiova încă mai există unele probleme. ”Există o serie de probleme de mediu ale Daewoo care sunt preluate prin această privatizare şi care vor trebui rezolvate, pentru că ele devin, automat, obligaţia cumpărătorului. Când or să vină cu planul de dezvoltare, o să spunem concret care sunt problemele?”, a declarat Monica Mateescu, directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Craiova.
“Există o legislaţie europeană în acest sens pe care toţi trebuie s-o respectăm. Din acest punct de vedere, nu au existat opinii împotriva deciziei CE nici din partea noastră şi nici din partea Ford”, a declarat Mihai Voicu.
Potrivit acestuia, producţia ar fi început şi mai devreme dacă nu ar fi existat ancheta Comisiei Europene.
La mijlocul săptămânii, Comisia Europeană a stabilit că statul român a oferit anumite facilităţi considerate ilegale, în valoare totală de 27 de milioane de euro.
Ford vrea 10% din piaţa auto
Constructorul auto american va ajunge în următorii ani să deţină o cotă de piaţă de aproximativ 10% din totalul vânzărilor de automobile noi, a declarat Cătălin Gavra, directorul general al Romcar (importatorul Ford în România). Se preconizează că pentru anul acesta capacitatea de producţie pentru automobile Ford
Fiesta va fi de 150.000 - 160.000 de unităţi, iar din 2011 aceasta ar putea ajunge undeva în jurul cifrei de 300.000 de bucăţi pe an.
Conform contractului, Ford este obligat să aibă o producţie de minimum 200.000 de automobile în al patrulea an de la privatizare şi să-i păstreze pe cei 3.900 de foşti angajaţi ai întreprinderii Automobile Craiova şi ai filialei acesteia, Daewoo România. Totodată, constructorul american a anunţat investiţii totale de 675 milioane euro în dezvoltarea fabricii din Craiova şi cheltuieli anuale de aproximativ un miliard euro începând cu 2012.
Potrivit lui Gavra, vânzările mărcii Ford vor creşte doar la nivel local, pentru că situaţia economică a craiovenilor se va îmbunătăţi, astfel că aceştia îşi vor putea permite maşini noi, orientându-se spre marca Ford. În plus
, vânzările pe plan naţional vor creşte numai dacă românii vor începe să perceapă marca americană ca fiind una autohtonă.
Problemele de mediu, luate în serios
Cu toate acestea, la Craiova încă mai există unele probleme. ”Există o serie de probleme de mediu ale Daewoo care sunt preluate prin această privatizare şi care vor trebui rezolvate, pentru că ele devin, automat, obligaţia cumpărătorului. Când or să vină cu planul de dezvoltare, o să spunem concret care sunt problemele?”, a declarat Monica Mateescu, directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Craiova.
Clujul înghite satele din jurul său cu tot cu tradiţii, agricultură şi ţărani
Explozia imobiliară şi aglomerarea investiţiilor străine din oraşul de pe Someş transformă comunele învecinate, precum Floreşti, Gilău sau Apahida, în cartiere.
Cică acum trei ani, atunci când treceai cu maşina prin comunele Gilău sau Floreşti, trebuia să încetineşti rău de tot ca să nu loveşti cireada de vaci care îţi tăia calea. Ţăranii creşteau porci, oi, păsări şi mergeau cu produse
agricole la Cluj ca să le vândă domnilor de la oraş.
Ceea ce nu a reuşit să facă Ceauşescu, construind blocuri la sate pentru urbanizarea mediului rural, reuşesc acum capitaliştii. Casele bătrâneşti vor fi umbrite de blocuri
turn, iar agricultura şi creşterea animalelor vor dispărea în totalitate.
Eu nu zic că e bine sau rău că se întâmplă aşa. Nici cei care trăiesc acolo nu ştiu exact dacă e bine sau nu. Cei care au avut câteva hectare de pământ şi le-au vândut anul trecut sau anul ăsta au acum 100.000 de euro în cont, acolo, şi sunt mulţumiţi. Alţii, care au fost săraci până la Revoluţie şi aşa sunt şi acum, cârcotesc. Iar cei îndrăgostiţi de agricultură şi zootehnie se simt violaţi.
"Ce inimă au avut unii oameni care şi-au înstrăinat pământul unor venetici? Unor străini de ţară şi de neam? Ne-au violat venind cu blocurile şi fabricile, şi maşinile lor în satele noastre şi ne-au cumpărat cu totul. Nici Ceauşescu nu a reuşit să facă asta, dar ei au reuşit", spune un localnic din Gilău.
Am vizitat comunele învecinate Clujului să vedem minunea. Într-adevăr, comuna Floreşti arată deja ca un cartier. Sunt blocuri, sunt făbricuţe, depozite, hipermarketuri, nu mai are aproape nimic dintr-un sat românesc. Practic, între Cluj şi Floreşti nu mai există niciun petic de pământ de vânzare. "Tot ce a fost teren plan, am băgat în intravilan", spune Ioachim Vancea, primarul comunei Floreşti.
Am mers un sat mai încolo, în comuna Gilău. Peisajul este aproape identic. Doar că Gilăul, o comună care arată deja a oraş, va deveni un cartier al Clujului în vreo trei ani, aşa cum prevede şi primarul.
Cei care şi-au vândut terenurile îşi plâng în pumni
Când s-a văzut moş Gheorghe sau chiar şi Istvan cu 20-30-40.000 de euro cash pe masă, în schimbul unui hectar-două de pământ pe care-l avea cultivat cu orz şi oricum nu câştiga mai nimic, nu a stat să se gândească. A vândut, iar acum îi pare rău.
Explozia preţurilor la terenuri a început în 2005 şi nu s-a oprit până acum. "Un metru de teren costă cam tot atât cât mă costa pe mine să ar un hectar întreg", spune Constantin, un bărbat de 56 de ani, care a vândut de curând un hectar de teren cu 50 de euro/mp. Acum, terenul lui valorează de trei ori mai mult.
Am vrut să stăm de vorbă cu Cibo Emil, un bărbat cu alură de rachet ucrainean, care a construit case pe circa 6 hectare în comuna Floreşti, başca un bloc. La fel ca şi ceilalţi "investitori", nu vorbeşte despre businessurile lui.
"Nu vreau să apar în ziare, să vadă lumea ce bogat sunt eu", ne-a spus acesta. Îl înţeleg, pentru că nici nu pot să mă gândesc la cât valorează şpe case şi şpe blocuri în zona cea mai fierbinte a Clujului din punct de vedere imobiliar.
Cică acum trei ani, atunci când treceai cu maşina prin comunele Gilău sau Floreşti, trebuia să încetineşti rău de tot ca să nu loveşti cireada de vaci care îţi tăia calea. Ţăranii creşteau porci, oi, păsări şi mergeau cu produse
agricole la Cluj ca să le vândă domnilor de la oraş.
Ceea ce nu a reuşit să facă Ceauşescu, construind blocuri la sate pentru urbanizarea mediului rural, reuşesc acum capitaliştii. Casele bătrâneşti vor fi umbrite de blocuri
turn, iar agricultura şi creşterea animalelor vor dispărea în totalitate.
Eu nu zic că e bine sau rău că se întâmplă aşa. Nici cei care trăiesc acolo nu ştiu exact dacă e bine sau nu. Cei care au avut câteva hectare de pământ şi le-au vândut anul trecut sau anul ăsta au acum 100.000 de euro în cont, acolo, şi sunt mulţumiţi. Alţii, care au fost săraci până la Revoluţie şi aşa sunt şi acum, cârcotesc. Iar cei îndrăgostiţi de agricultură şi zootehnie se simt violaţi.
"Ce inimă au avut unii oameni care şi-au înstrăinat pământul unor venetici? Unor străini de ţară şi de neam? Ne-au violat venind cu blocurile şi fabricile, şi maşinile lor în satele noastre şi ne-au cumpărat cu totul. Nici Ceauşescu nu a reuşit să facă asta, dar ei au reuşit", spune un localnic din Gilău.
Am vizitat comunele învecinate Clujului să vedem minunea. Într-adevăr, comuna Floreşti arată deja ca un cartier. Sunt blocuri, sunt făbricuţe, depozite, hipermarketuri, nu mai are aproape nimic dintr-un sat românesc. Practic, între Cluj şi Floreşti nu mai există niciun petic de pământ de vânzare. "Tot ce a fost teren plan, am băgat în intravilan", spune Ioachim Vancea, primarul comunei Floreşti.
Am mers un sat mai încolo, în comuna Gilău. Peisajul este aproape identic. Doar că Gilăul, o comună care arată deja a oraş, va deveni un cartier al Clujului în vreo trei ani, aşa cum prevede şi primarul.
Cei care şi-au vândut terenurile îşi plâng în pumni
Când s-a văzut moş Gheorghe sau chiar şi Istvan cu 20-30-40.000 de euro cash pe masă, în schimbul unui hectar-două de pământ pe care-l avea cultivat cu orz şi oricum nu câştiga mai nimic, nu a stat să se gândească. A vândut, iar acum îi pare rău.
Explozia preţurilor la terenuri a început în 2005 şi nu s-a oprit până acum. "Un metru de teren costă cam tot atât cât mă costa pe mine să ar un hectar întreg", spune Constantin, un bărbat de 56 de ani, care a vândut de curând un hectar de teren cu 50 de euro/mp. Acum, terenul lui valorează de trei ori mai mult.
Am vrut să stăm de vorbă cu Cibo Emil, un bărbat cu alură de rachet ucrainean, care a construit case pe circa 6 hectare în comuna Floreşti, başca un bloc. La fel ca şi ceilalţi "investitori", nu vorbeşte despre businessurile lui.
"Nu vreau să apar în ziare, să vadă lumea ce bogat sunt eu", ne-a spus acesta. Îl înţeleg, pentru că nici nu pot să mă gândesc la cât valorează şpe case şi şpe blocuri în zona cea mai fierbinte a Clujului din punct de vedere imobiliar.
Motiv de plecare de la o companie la alta: excursii mai frumoase
Companiile au investit anul trecut cu cel putin 10% mai mult in pachetele de beneficii oferite angajatilor, iar anul acesta cheltuielile cu bonusuri, prime, excursii, asigurari medicale sau alte diverse servicii (incentive - n.r.) vor creste din nou, apreciaza specialistii pentru DailyBusiness.
Potrivit studiului anual "Pay Well" realizat de compania
de audit si consultanta PricewaterhouseCoopers, beneficiile acordate de in 2007 de companiile romanesti angajatilor au crescut cu 10% fata de 2006.
Pe de alta parte, Cristina Irimia, director de marketing
la agentia de turism J'Info Tours, crede ca cheltuielile cu beneficiile facute de companii au crescut cu 30% anul trecut, iar ritmul de crestere se va mentine relativ constant anul acesta.
"Piata
de beneficii" a debutat in Romania odata cu intrarea companiilor multinationale, care au dezvoltat investitii majore si au adus totodata practici motivationale din vest.
"Companiile multinationale sunt cele care au adus in Romania aceste practici, care se dezvolta pe principiul simplu: ca sa faci mai multi bani trebuie sa cheltuiesti mai mult, dar nu neaparat sub forma de bani. Angajatorii din Romania au inteles ca banii nu inseamna totul pentru angajatii de aici, iar beneficiile suplimentare salariului sunt un mijloc de recunoastere a performantei si in acelasi timp de crestere a nivelul de performanta si mentinere a angajatilor in cadrul companiei", a explicat Marius Balasoiu, managing partner al agentiei de resurse umane For People.
Tot mai multe companii de pe piata romaneasca au inteles ca prin oferirea de pachete motivationale le arata angajatilor aprecierea de care acestia se bucura in cadrul firmei, astfel demonstrandu-le ca rezultatele obtinute de acestia si aportul adus echipei se concretizeaza palpabil. Companiile ofera angajatilor incentive ca excursii, servicii medicale, abonamente la sali si cluburi sportive, sau asigurari
.
"Fiecare firma foloseste un mix alcatuit din excursii, prime, bonusuri in diverse proportii in functie de specificul companiei. In ultimii ani, insa, firmele au constatat ca beneficiile in calatorii ating mai bine obiectivele de crestere a cifrei afaceri, eficienta si calitate in firma
. Agentia pentru care lucrez face calatorii-beneficii de aproape 15 ani, in ultimii ani insa cererea a crescut mult ca trafic si volume", explica Cristina Irimia, director de marketing al agentiei de turism J'Info Tours.
Potrivit studiului anual "Pay Well" realizat de compania
de audit si consultanta PricewaterhouseCoopers, beneficiile acordate de in 2007 de companiile romanesti angajatilor au crescut cu 10% fata de 2006.
Pe de alta parte, Cristina Irimia, director de marketing
la agentia de turism J'Info Tours, crede ca cheltuielile cu beneficiile facute de companii au crescut cu 30% anul trecut, iar ritmul de crestere se va mentine relativ constant anul acesta.
"Piata
de beneficii" a debutat in Romania odata cu intrarea companiilor multinationale, care au dezvoltat investitii majore si au adus totodata practici motivationale din vest.
"Companiile multinationale sunt cele care au adus in Romania aceste practici, care se dezvolta pe principiul simplu: ca sa faci mai multi bani trebuie sa cheltuiesti mai mult, dar nu neaparat sub forma de bani. Angajatorii din Romania au inteles ca banii nu inseamna totul pentru angajatii de aici, iar beneficiile suplimentare salariului sunt un mijloc de recunoastere a performantei si in acelasi timp de crestere a nivelul de performanta si mentinere a angajatilor in cadrul companiei", a explicat Marius Balasoiu, managing partner al agentiei de resurse umane For People.
Tot mai multe companii de pe piata romaneasca au inteles ca prin oferirea de pachete motivationale le arata angajatilor aprecierea de care acestia se bucura in cadrul firmei, astfel demonstrandu-le ca rezultatele obtinute de acestia si aportul adus echipei se concretizeaza palpabil. Companiile ofera angajatilor incentive ca excursii, servicii medicale, abonamente la sali si cluburi sportive, sau asigurari
.
"Fiecare firma foloseste un mix alcatuit din excursii, prime, bonusuri in diverse proportii in functie de specificul companiei. In ultimii ani, insa, firmele au constatat ca beneficiile in calatorii ating mai bine obiectivele de crestere a cifrei afaceri, eficienta si calitate in firma
. Agentia pentru care lucrez face calatorii-beneficii de aproape 15 ani, in ultimii ani insa cererea a crescut mult ca trafic si volume", explica Cristina Irimia, director de marketing al agentiei de turism J'Info Tours.
Demagogia liberalilor
„PNL nu exclude o alianţă pentru guvernare, cu oricare dintre partidele politice“, a declarat, ieri, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, adăugând, însă, că nu crede că PDL va fi unul dintre ele".
Mai mult, în opinia lui Olteanu, PDL ar trebui să rămână în opoziţie.
„Se ştie că, şi dacă se va aplica votul uninominal, niciun partid nu va putea să obţină o majoritate în aşa fel încât să nu fie nevoit să facă alianţă. Noi nu excludem niciun partid pentru alianţă, dar numai după alegerile locale. Cu toate acestea, nu ne gândim la o colaborare cu PDL. Din punctul de vedere al PNL, democrat-liberalii ar trebui să rămână în opoziţie“, a spus Bogdan Olteanu.
Declaraţia liberalului Bogdan Olteanu, care începe în politică să semene tot mai mult cu „marele combinator“ Viorel Hrebenciuc, este una demagogică. Nu doar pentru faptul că anticipează o mână întinsă PSD-ului, care prin revenirea lui Adrian Năstase va închide ochii la dezastruoasa guvernare şi va pune tunurile pe Cotroceni. Ci pentru simplul fapt că este antiliberală, nu este în spiritul partidului condus odinioară de Brătieni.
Cu toate că a aplicat măsuri populiste, de stânga, de la divorţul de PD, PNL-ul încearcă să reprezinte vârul de lance al dreptei. Cum se împacă această declaraţie cu activitatea lui Stejărel Olaru, a lui Marius Oprea şi a altor anticomunişti declaraţi? Vor putea sta ei şi alţii ca ei în aceeaşi barcă cu oameni precum Ion Iliescu sau Octav Cozmâncă? Cum se va înţelege spiritul liberal cu cel socialdemocrat de cămară, cu iz de comunism? Oare merită făcut orice sacrificiu pentru a rămâne acolo sus, la putere?
Nu-şi încalcă PNL-ul principiile onorabile privind lustraţia sau deconspirarea colaboratorilor Securităţii? Nu poate fi nimeni atât de naiv, ci ipocrit. Alături de foşti comunişti, să fie de acord asupra unor subiecte delicate precum CNSAS sau problema caselor naţionalizate.
Declaraţia lui Bogdan Olteanu spulberă, dacă mai era nevoie, iluzia unora că liberalii, auncaţi în corzi de Traian Băsescu, au scăzut în sondaje, dar au rămas un partid de principii. La urma-urmei, cu cine n-a guvernat PNL-ul? Cu PNŢCD a fost, cu PD şi UDMR la fel. Sprijinit de PSD este şi acum. Minorităţile naţionale şi Partidul Conservator - soluţia imorală - au trecut şi ele printr-un concubinaj cu liberalii. Singurul partid parlamentar cu care nu s-a înhăitat până acum fecioara liberală a fost România Mare. Bogdan Olteanu lasă de înţeles că nu i-ar deranja o astfel de variantă, la o adică. Sau cel puţin nu o exclud! Singurii refuzaţi sunt oamenii lui Băsescu, PDL-iştii.
Oare ce mutaţii s-au petrecut cu acest partid istoric? Pe locul de odinioară unde stăteau Dan Amedeo Lăzărescu, Radu Câmpeanu, I.V. Săndulescu au apărut „liberalii de tip nou“: Relu Fenechiu, Bogdan Olteanu, Mihai Voicu...
Anunţul lui Olteanu mai are o „mare calitate“ politică. Aduce a anunţ publicitar
, a ofertă matrimonială: „Fată curăţică, caut partener
. Sunt dispusă să accept orice pentru a nu-mi pierde avantajele, ca să nu mă arunce proprietarul afară când vine în control“. Din păcate, PNL a devenit o damă ieftină....
Mai mult, în opinia lui Olteanu, PDL ar trebui să rămână în opoziţie.
„Se ştie că, şi dacă se va aplica votul uninominal, niciun partid nu va putea să obţină o majoritate în aşa fel încât să nu fie nevoit să facă alianţă. Noi nu excludem niciun partid pentru alianţă, dar numai după alegerile locale. Cu toate acestea, nu ne gândim la o colaborare cu PDL. Din punctul de vedere al PNL, democrat-liberalii ar trebui să rămână în opoziţie“, a spus Bogdan Olteanu.
Declaraţia liberalului Bogdan Olteanu, care începe în politică să semene tot mai mult cu „marele combinator“ Viorel Hrebenciuc, este una demagogică. Nu doar pentru faptul că anticipează o mână întinsă PSD-ului, care prin revenirea lui Adrian Năstase va închide ochii la dezastruoasa guvernare şi va pune tunurile pe Cotroceni. Ci pentru simplul fapt că este antiliberală, nu este în spiritul partidului condus odinioară de Brătieni.
Cu toate că a aplicat măsuri populiste, de stânga, de la divorţul de PD, PNL-ul încearcă să reprezinte vârul de lance al dreptei. Cum se împacă această declaraţie cu activitatea lui Stejărel Olaru, a lui Marius Oprea şi a altor anticomunişti declaraţi? Vor putea sta ei şi alţii ca ei în aceeaşi barcă cu oameni precum Ion Iliescu sau Octav Cozmâncă? Cum se va înţelege spiritul liberal cu cel socialdemocrat de cămară, cu iz de comunism? Oare merită făcut orice sacrificiu pentru a rămâne acolo sus, la putere?
Nu-şi încalcă PNL-ul principiile onorabile privind lustraţia sau deconspirarea colaboratorilor Securităţii? Nu poate fi nimeni atât de naiv, ci ipocrit. Alături de foşti comunişti, să fie de acord asupra unor subiecte delicate precum CNSAS sau problema caselor naţionalizate.
Declaraţia lui Bogdan Olteanu spulberă, dacă mai era nevoie, iluzia unora că liberalii, auncaţi în corzi de Traian Băsescu, au scăzut în sondaje, dar au rămas un partid de principii. La urma-urmei, cu cine n-a guvernat PNL-ul? Cu PNŢCD a fost, cu PD şi UDMR la fel. Sprijinit de PSD este şi acum. Minorităţile naţionale şi Partidul Conservator - soluţia imorală - au trecut şi ele printr-un concubinaj cu liberalii. Singurul partid parlamentar cu care nu s-a înhăitat până acum fecioara liberală a fost România Mare. Bogdan Olteanu lasă de înţeles că nu i-ar deranja o astfel de variantă, la o adică. Sau cel puţin nu o exclud! Singurii refuzaţi sunt oamenii lui Băsescu, PDL-iştii.
Oare ce mutaţii s-au petrecut cu acest partid istoric? Pe locul de odinioară unde stăteau Dan Amedeo Lăzărescu, Radu Câmpeanu, I.V. Săndulescu au apărut „liberalii de tip nou“: Relu Fenechiu, Bogdan Olteanu, Mihai Voicu...
Anunţul lui Olteanu mai are o „mare calitate“ politică. Aduce a anunţ publicitar
, a ofertă matrimonială: „Fată curăţică, caut partener
. Sunt dispusă să accept orice pentru a nu-mi pierde avantajele, ca să nu mă arunce proprietarul afară când vine în control“. Din păcate, PNL a devenit o damă ieftină....
Temperatura inalta la polul frigului
Sa nu va mirati daca la polul frigului, in afara de Paunescu si Vadim, vor fi considerate persona non grata citiva ragateni din partidul lui Markó Béla, ca si o duzina de patroni budapestani care i-au umilit vreme de optispe ani pe dulgherii secui cu salarii de mizerie.
Mai las decit tatucul Milosevici, ce visa sa-si petreaca weekendul intr-o pensiune din Kosovo ca sa asculte la culcare ciripitul mitralierelor sirbesti, pe C.V. Tudor nu-l prea inghimpa dorinta de a face nani in Covasna de teama ca prin fereastra hotelului va fi ciuruit de vrabiile care ciripesc in limba maghiara.
Dupa ce gherilele secuiesti l-au atacat pe presedintele Romaniei cu piine si sare si l-au imbracat in pupici, Tribunul a decretat starea spitalului de urgenta, numindu-l pe Basescu tradator, fiindca s-a tratat cu bai de multime acolo unde martafoiul peremist si-ar fi dorit bai de singe
si lacrimi.
Daca tot ne-am procopsit cu flegmele nationalismului care nu se mai dezlipesc de geamul televizorului, ar fi cazul sa ne intrebam ce-i mina oare pe secui sa viseze sa stea inchisi in birlog, in afara dragostei sfisietoare ce le-o poarta vechile potai ceausiste?
Sa fie oare efectul „nemtudomului romanul“ atit de puternic incit sa-ti inchipui ca nu poti fi cu adevarat liber decit in spatele unor ziduri? Sau faptul ca cel mai injurat roman de pe acele meleaguri, groful Verestoy Attila, a reusit sa cheleasca Tinutul Secuiesc de paduri cu tidula aprobata de smecherii de la Bucuresti?
Sa nu va mirati daca la polul frigului, in afara de Paunescu si Vadim, vor fi considerate persona non grata citiva ragateni din partidul lui Markó Béla, ca si o duzina de patroni budapestani care i-au umilit vreme de optispe ani pe dulgherii secui cu salarii de mizerie.
Ca o dovada ca traim intr-o tara anapoda, taman cind si-ar fi putut revendica partea de caramizi din zidul Casei Poporului, care le apartine si lor pe drept, sau o plaja pe tarmul Marii Negre, sau un grind de pescuit in Delta Dunarii, locuitorii tinutului unde brisca tine loc de legitimatie de maghiar vor sa-si faca din saracie stindard.
Mai las decit tatucul Milosevici, ce visa sa-si petreaca weekendul intr-o pensiune din Kosovo ca sa asculte la culcare ciripitul mitralierelor sirbesti, pe C.V. Tudor nu-l prea inghimpa dorinta de a face nani in Covasna de teama ca prin fereastra hotelului va fi ciuruit de vrabiile care ciripesc in limba maghiara.
Dupa ce gherilele secuiesti l-au atacat pe presedintele Romaniei cu piine si sare si l-au imbracat in pupici, Tribunul a decretat starea spitalului de urgenta, numindu-l pe Basescu tradator, fiindca s-a tratat cu bai de multime acolo unde martafoiul peremist si-ar fi dorit bai de singe
si lacrimi.
Daca tot ne-am procopsit cu flegmele nationalismului care nu se mai dezlipesc de geamul televizorului, ar fi cazul sa ne intrebam ce-i mina oare pe secui sa viseze sa stea inchisi in birlog, in afara dragostei sfisietoare ce le-o poarta vechile potai ceausiste?
Sa fie oare efectul „nemtudomului romanul“ atit de puternic incit sa-ti inchipui ca nu poti fi cu adevarat liber decit in spatele unor ziduri? Sau faptul ca cel mai injurat roman de pe acele meleaguri, groful Verestoy Attila, a reusit sa cheleasca Tinutul Secuiesc de paduri cu tidula aprobata de smecherii de la Bucuresti?
Sa nu va mirati daca la polul frigului, in afara de Paunescu si Vadim, vor fi considerate persona non grata citiva ragateni din partidul lui Markó Béla, ca si o duzina de patroni budapestani care i-au umilit vreme de optispe ani pe dulgherii secui cu salarii de mizerie.
Ca o dovada ca traim intr-o tara anapoda, taman cind si-ar fi putut revendica partea de caramizi din zidul Casei Poporului, care le apartine si lor pe drept, sau o plaja pe tarmul Marii Negre, sau un grind de pescuit in Delta Dunarii, locuitorii tinutului unde brisca tine loc de legitimatie de maghiar vor sa-si faca din saracie stindard.
Teama a creat primii zei din lume
Dintre dumnezeii vechi n-a mai ramas in saua puterii decåt Traian. Ceilalti au cazut de pe buiestru unul cåte unul sau au dat bir cu fugitii. Pe Traian l-a uns Petre, iar pe Petre l-a miruit Ion. Cånd Traian a crescut mare, i-a facut vånt pe scari lui Petre si a ramas aproape singur in empireu. Atunci, Simona a zis ca nu e bine sa fie Traian singur la domnie si ca ar vrea sa imparta puterea. Lui Traian i s-a zbatut ochiul stång si mugurii måniei i-au intunecat fata. A apucat-o pe Simona de par, a dat cu ea de pamånt, a calcat-o in picioare ca pe o catea dezmatata si a azvårlit-o pe vecie in tinutul dintre cele doua ape. Cånd au prins de veste ce i s-a intåmplat tovarasei lor de crez, fårtatii Duvaz si Sassu au sters putina intr-o tara vrajmasa si Traian a ramas singur pe tron. Vazånd ca frica este buna, Traian a sadit-o adånc in inima
supusilor lui si, din frica, a crescut un copac mare cåt o noua doctrina de partid. In toamna Anului Domnului 2004, 5759 de la Facerea Lumii, s-a intåmplat ca arborele fricii sa faca primele roade, iar fructele lui semanau cu aripile unei seminte de artar care iti zboara in stomac
dimineata si seara. Cånd ia forma de om, frica poarta numele Boc, Stolojan, Videanu, Blaga, Flutur, Stoica, Turcan, Boagiu, Preda, Udrea, Canacheu. In exteriorul templului lui Traian, inchinatorii se poarta ca niste paralei, iar in casa templului sau, ca niste motani castrati. Mai tineti minte ce a zis Solon din Atena, unul dintre cei sapte intelepti ai antichitatii? “Fiecare atenian in parte este o vulpe håtra, dar cånd atenienii se strång la adunarile populare din Pnix devin o turma de oi”. Leii se fac oaste de iepuri in preajma lui Traian. Turma de fricosi pe spinarile carora paseste Traian nu difera cu nimic de defectele multimii electorale: este irationala, ii lipseste spiritul critic si manifesta o incredere oarba in cuvintele måntuitorului. E necesar ca Traian sa fie destept pentru a semana frica? Nicidecum. Måntuitorul poate fi uneori inteligent, insa, in general, desteptaciunea ii este de prisosinta si devine povarnica. In casa lui Traian traia påna de curånd o slujnica, Adriana, nevasta argatului Claudiu, care vedea ca Traian calca pe cadavre cånd intindea måna sa ia o cana de apa, dar credea ca i se nazare.
supusilor lui si, din frica, a crescut un copac mare cåt o noua doctrina de partid. In toamna Anului Domnului 2004, 5759 de la Facerea Lumii, s-a intåmplat ca arborele fricii sa faca primele roade, iar fructele lui semanau cu aripile unei seminte de artar care iti zboara in stomac
dimineata si seara. Cånd ia forma de om, frica poarta numele Boc, Stolojan, Videanu, Blaga, Flutur, Stoica, Turcan, Boagiu, Preda, Udrea, Canacheu. In exteriorul templului lui Traian, inchinatorii se poarta ca niste paralei, iar in casa templului sau, ca niste motani castrati. Mai tineti minte ce a zis Solon din Atena, unul dintre cei sapte intelepti ai antichitatii? “Fiecare atenian in parte este o vulpe håtra, dar cånd atenienii se strång la adunarile populare din Pnix devin o turma de oi”. Leii se fac oaste de iepuri in preajma lui Traian. Turma de fricosi pe spinarile carora paseste Traian nu difera cu nimic de defectele multimii electorale: este irationala, ii lipseste spiritul critic si manifesta o incredere oarba in cuvintele måntuitorului. E necesar ca Traian sa fie destept pentru a semana frica? Nicidecum. Måntuitorul poate fi uneori inteligent, insa, in general, desteptaciunea ii este de prisosinta si devine povarnica. In casa lui Traian traia påna de curånd o slujnica, Adriana, nevasta argatului Claudiu, care vedea ca Traian calca pe cadavre cånd intindea måna sa ia o cana de apa, dar credea ca i se nazare.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
