CNSAS nu mai dă decizii ci doar constată

Noul proiect de ordonanţă de urgenţă privind funcţionarea Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a fost prezentat miercuri de guvern şi se află pentru următoarea săptămână în dezbatere publică, după care va fi trimis Parlamentului.

Proiectul transformă Consiliul într-o aşa numită unitate administrativă, care nu mai dă decizii privind colaborarea şi necolaborarea cu fosta Securitate
, ci doar constată dacă a existat o astfel de colaborare.

Controversat rămâne însă felul în care CNSAS verifică dosarele candidaţilor la alegerile locale şi parlamentare.

Consilierul premierului pe probleme de securitate, istoricul Marius Oprea, a declarat la BBC că noul proiect de ordonanţă privind funcţionarea CNSAS a încercat să ţină cont de obiecţiile care au stat la baza anulării vechii legi de către Curtea Constituţională.


Practic, CNSAS constată prin acte administrative dacă o persoană a colaborat sau nu cu fosta securitate. Această constatare poate fi infirmată de o instanţă de judecată

Marius Oprea

"CNSAS poate fi socotit doar o activitate administrativă. Nu mai poate emite nici un fel de judecăţi care să poată fi asociate cu o instanţă de judecată din România”.

“Practic, CNSAS constată prin acte administrative dacă o persoană a colaborat sau nu cu fosta securitate. Această constatare poate fi infirmată de o instanţă de judecată”, spune Marius Oprea.

Pe de altă parte, proiectul nu mai cuprinde sintagma "poliţie politică", aşa că nu mai e nevoie de o judecată a colegiului în acest sens.

Marius Oprea spune că proiectul va ajunge la Parlament în cel mult o săptămână.

Pe de o parte, pentru că expiră termenul de 45 de zile stabilt de Curtea Constituţională pentru apariţia unei noi legi de funcţionare a CNSAS, iar pe de altă parte pentru ca membrii Colegiului să aibă timp să verifice listele de candidaţi la alegerile locale.

Prelungire a verificărilor


El (CNSAS n.r.) are de făcut un singur lucru: să-i dea linişte cetăţeanului că nu s-au adunat în funcţiile de conducere din România fostele structuri

Cazimir Ionescu

Oricum, potrivit lui Constantin Ticu Dumitrescu, membru al Colegiului, constatarea unei eventuale colaborări s-ar putea să dureze în noile condiţii mult mai mult şi nu va fi timp pentru verificarea tuturor candidaţilor.

"Unde până acum am avut situaţii că n-am putut să declarăm un securist că a făcut poliţie politică decât după 3 ani, acum s-ar putea să dureze 5-6 ani. Şi mă întreb ce rost mai are”, spune Constantin Ticu Dumitrescu.

Noul proiect prevede, însă, că verificarea candidaţilor se va face de sus în jos, adică începând cu funcţia de preşedinte al ţării, ceea ce va permite cel puţin verificarea candidaţilor la funcţiile importante.

Pe de altă parte, Cazimir Ionescu, un alt membru al Colegiului CNSAS, a explicat la BBC că nu e important momentul în care se fac deconspirările.

"CNSAS nu a fost gândit ca o astfel de instituţie, nu are a se răzbuna pe nimeni. El are de făcut un singur lucru: să-i dea linişte cetăţeanului că nu s-au adunat în funcţiile de conducere din România fostele structuri”.

“Şi dacă asta are de făcut, nu contează când o face. Chiar dacă o face la sfârşitul mandatului, dacă o face în intervalul celor 4 ani, persoana respectivă este, oricum, în culpă penală", spune la BBC domnul Ionescu.

Este în culpă penală - cum spune Cazimir Ionescu - pentru că fiecare candidat este obligat să dea declaraţii pe propria răspundere privind colaborarea sau necolaborarea cu fosta Securitate.

Dacă se constată că a minţit în acea declaraţie, i se poate întocmi dosar
pentru fals în declaraţii.

Iar noul proiect stabileşte că declaraţiile pe propria răspundere se vor face public, nu în plic închis, ca până acum.