Inalta Curte: Rapirea jurnalistilor români în Irak a avut si «obiective politice»

Magistratii Curtii Supreme au apreciat, în motivarea deciziei prin care l-au condamnat pe Omar Hayssam la 20 de ani de închisoare pentru terorism în dosarul
rapirii celor trei jurnalisti în Irak, ca actiunea sirianului „a urmarit realizarea unui obiectiv specific de natura politica, si anume retragerea trupelor românesti din Irak”. Judecatorii au retinut faptul ca, desi scopul rapirii jurnalistilor se voia a fi unul de natura a-l ajuta pe sirian sa scape de problemele juridice pe care la avea, acesta a invocat persecutia religioasa a musulmanilor care traiesc în România pentru a-i convinge pe teroristii din Irak sa îi puna în aplicare planul.
Motivarea deciziei Înaltei Curti de Casatie si Justitie prin care magistratii au decis ca Omar Hayssam sa ramâna cu pedeapsa stabilita în vara anului trecut de Curtea de Apel Bucuresti a fost data ieri publicitatii
. „Este adevarat ca scopul real al actiunii puse la cale de catre inculpat era încununarea sa cu laurii unui eliberator, statut ce urma, în conceptia sa, sa-l absolve de orice raspundere penala î
n România, dar, asa cum rezulta din probe, pentru a-i convinge pe teroristi sa actioneze, s-au invocat persecutiile religioase la care ar fi supusa populatia musulmana în România, cunoscuta fiind sensibilitatea arabilor cu privire la acest subiect”, au retinut magistratii Curtii Supreme în motivarea deciziei de condamnare. „De asemenea, actiunea gruparii teroriste a vizat factori umani din rândul populatiei civile, iar faptele au fost realizate cu violenta si au produs un puternic impact asupra populatiei”, au mai precizat magistratii, explicând ca se întrunesc astfel conditiile prevazute de Legea privind combaterea terorismului.
Magistratii au avut în vedere declaratia initiala a lui Munaf
Magistratii au retinut ca proba de maxima importanta în solutionarea cauzei declaratiile lui Mohammad Munaf date în Irak în fata anchetatorilor români. „Deosebit de relevante cu privire la vinovatia inculpatului Omar Hayssam sunt declaratiile martorului Mohammad Munaf, care descrie cu lux de amanunte modul în care acesta a pus la cale planul de rapire a jurnalistilor, cum l-a sustinut financiar
si cum a înteles sa profite de pe urma acestei activitati”, au retinut magistratii în motivare. Ei au mai spus ca nu pot lua în considerare faptul ca Munaf a revenit asupra acestor declaratii, deoarece a facut-o în circumstante speciale, si anume dupa ce a fost condamnat la moarte în Irak. Judecatorii au expus în motivarea deciziei de condamnare, pronuntata în data de 20 februarie, si argumentele pentru care au respins toate probele propuse de avocatii sirianului spre a fi administrate în cauza. „Cu privire la cererea de probatiune ridicata la punctul 1 din motivele scrise de recurs, Înalta Curte retine ca la data de 23 noiembrie 2006 a fost audiat într-un alt dosar disjuns, prin videoconferinta, martorul Mohammad Munaf, data la care s-a consemnat ca acesta a refuzat sa faca vreo declaratie si a solicitat termen pentru pregatirea apararii, dar nu a declarat ca inculpatul Omar Hayssam nu ar avea nici o implicare în rapirea jurnalistilor, asa cum s-a sustinut de catre aparare”, au precizat magistratii Curtii Supreme.
Audierea martorilor apararii, inutila sau neconcludenta
În legatura cu solicitarea avocatilor lui Omar Hayssam prin care acestia au cerut audierea a sase martori din rechizitoriu, magistratii au retinut ca „judecata se margineste numai la persoana aratata în actul de sesizare, inculpatul Omar Hayssam, pentru care s-a retinut prin actul de inculpare ca actiunea de rapire a planuit-o atât cu martorul Mohammad Munaf, cât si cu gruparea terorista irakiana, instanta româna nefiind învestita si cu judecarea persoanelor care au pus în executare planul rapirii”, au sustinut magistratii în motivarea prin care l-au condamnat pe sirian la 20 de ani de închisoare. În ceea ce priveste respingerea cererii de audiere a altor martori în cauza, cum ar fi fostul ambasador al României în Irak Mihai Stuparu, fostul sef al Serviciului Român de Informatii Radu Timofte sau avocatul Badie Arief Ezzet, magistratii si-au motivat decizia pe argumentul ca fie audierea unora dintre acestia nu ar aduce nici un element nou, ei fiind deja audiati în cauza, fie depozitiile lor nu sunt de natura a-l absolvi pe sirian de vinovatie. În legatura cu solicitarea avocatilor lui Omar Hayssam prin care cereau desecretizarea documentelor celulei de criza organizate la Cotroceni în 2005, magistratii au retinut ca informatiile relevate de acestea sunt „neconcludente si nonutile”. „Desecretizarea lucrarilor si înscrisurilor clasificate – secret de stat cu nivel de secretizare «strict secret de importanta deosebita» (…) de la Comisia de criza, constituita la nivelul Administratiei Prezidentiale, care a avut drept unic scop mobilizarea institutiilor statului român pentru eliberarea cetatenilor sai (…) - este privita de Înalta Curte ca fiind neconcludenta si nonutila aflarii adevarului, deoarece sus-mentionata celula temporara nu a avut natura si atributiile unui organ judiciar, iar informatiile capturate si strânse la nivelul acesteia nu au fost folosite în nici un fel si nici nu au servit ca mijloace de proba la instanta de fond, ele servind doar scopului unic deja enuntat, urgentarea jurnalistilor rapiti într-o tara straina”, au mai apreciat magistratii în motivarea deciziei de condamnare a lui Omar Hayssam.