Independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei, recunoscută de Consiliul Federaţiei Ruse

Consiliul Federaţiei Ruse cere în unanimitate preşedintelui Medvedev să recunoască independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud. Decizia finală aparţine deputaţilor din Duma de stat, care se întruneşte la ora 11.30.

Cele două regiuni separatiste au cerut în urmă cu patru zile oficial Rusiei recunoaşterea autonomiei faţă de Tibilisi. Potrivit şefului Comisiei de politică externă din Rusia de Stat, partidul pro-Kremlin Rusia unită, majoritar în Camera Inferioară, s-a pronunţat pentru independenţa celor două republici.

O recunoaştere a Osetiei de Sud şi Abhaziei de către Rusia ar fi o palmă pentru Georgia şi o replică pentru europeni, după ce aceştia au recunoscut independenţa Kosovo, comentează AFP. Experţii apreciază totuşi că Rusia că nu va merge atât de departe, pentru că statutul neclar actual al celor două republici separatiste proruse este favorabil intereselor Moscovei.

Şeful camerei
superioare a legislativului, Serghei Mironov, a afirmat încă de miercuri că aceasta este "gata să recunoască statutul de independenţă al Osetiei de Sud şi Abhaziei", dar după o "decizie în acest sens a preşedintelui" rus Dmitri Medvedev. Preşedintele a declarat la rândul său că Rusia "va recunoaşte şi garanta" pe scena internaţională "orice decizie" vor lua abhazii şi oseţii cu privire la propriul statut.

Totuşi, joi, ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a îndepărtat de poziţia oficială declarând că eventuala recunoaştere a celor republici separatiste de către Moscova depinde de comportamentul liderului georgian Mihail Saakaşvili.

La scurt timp după ofensiva georgiană din Osetia de Sud, respinsă de o intervenţie masivă a armatei ruse, liderii oseţi s-au grăbit să ceară Moscovei să le recunoască independenţa. Tbilisi a denunţat imediat un risc de "colonizare" de către Rusia a acestor teritorii, care şi-au proclamat unilateral independenţa după căderea URSS, la începutul anilor '90, dar nu au fost recunoscute până în prezent de nicio ţară.

Dacă le-ar recunoaşte independenţa, Moscova ar avea apoi posibilitatea de a le anexa, scenariu posibil cel puţin pentru Osetia de Sud, care s-ar uni astfel cu Osetia de Nord în cadrul Federaţiei Ruse.

Potrivit analistului Evgheni Volk, de la fundaţia americană Heritage, votul Parlamentului rus va avea drept unic scop legitimarea unei decizii care va fi luată, în realitate, la Kremlin.

"În general, acest lucru se face pe canale diplomatice. Ministerul de Externe declară pur şi simplu că a recunoscut" un stat străin, explică Mihail Aleksandrov, şeful departamentului pentru Caucaz la Institutul de studii pentru CSI (Comunitatea Statelor Independente, adică fosta URSS, cu excepţia ţărilor baltice şi Georgiei). Potrivit lui, "Duma de Stat se va mulţumi probabil să adreseze o recomandare" de recunoaştere a celor două regiuni".

Rusia "va foarte mulţumită dacă aceste două state vor fi pseudoindependente", crede specialistul în drept constituţional Suren Avakian, comparând teritoriile cu autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Ankara.