Pozitia lui Daniel Morar in DNA, decisa de CSM

Titularizarea noului sef al procurorilor anticoruptie ar putea fi teatrul unei noi batalii intre palatele Cotroceni si Victoria, in conditiile in care ministrul justitiei propune, iar presedintele confirma desemnarea sefului DNA. Numirea acestuia este un act politic, cel putin din 2005, de când competenta nominalizarii acestuia a fost luata CSM si atribuita ministrului justitiei. Aceasta realitate este subliniata si de faptul ca acest post nu se ocupa prin concurs, ci prin “incredintare directa”. CSM a sustinut necesitatea revenirii la formula anterioara, in care responsabilitatea acestei numiri ii revenea. Amânând “verdictul” in cazul Raportului DNA, CSM si-a asigurat, daca nu posibilitatea unui aviz hotarâtor in ceea ce priveste soarta lui Daniel Morar, cel putin pe cea a compromiterii sau, dupa caz, a “spalarii” acestuia, prin rezultatul inspectiei judiciare aflate in acest moment in control la DNA.

Dintre evenimentele “programate” ale perioadei imediat urmatoare, expirarea mandatului sefului DNA, Daniel Morar, este cel care va marca inceputul verii. Pe 12 august, cei trei ani statutari de prezenta a lui Morar in fruntea procurorilor anticoruptie expira. Conform Legii privind statutul procurorilor si judecatorilor, procedura numirii procurorului general al DNA “se face de catre presedintele României, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”. Actul normativ nu precizeaza insa daca acest aviz este consultativ sau conform, ambiguitatea formularii lasând loc la interpretari privind autoritatea CSM in aceasta materie. Legea ii da dreptul lui Morar sa spere la o reconfirmare in functie, datorita faptului ca a avut un singur mandat din cele doua maxim posibile. Morar datoreaza functia fostului ministru Monica Macovei, care, in urma cu trei ani, l-a propus si sustinut. Sustinerea venita din partea Monicai Macovei a fost, in epoca respectiva, mai consistenta decât cea aferenta procedurii privind ocuparea acestei functii. Macovei a obtinut modificarea legii, care prevedea, pâna la Morar, ca propunerea pentru numirea sefului DNA sa fie facuta de catre CSM. Ministrul a reusit sa isi aroge dreptul procedural de desemnare a ocupantului acestei functii, determinând Executivul sa isi asume responsabilitatea in acest sens. De altfel, adversarii formulei adoptate in timpul ministeriatului Monicai Macovei nu s-au consolat cu prezenta stare de lucruri, PSD promovând in Parlamentul European ideea revenirii la formula prin care “pâinea si cutitul” sa fie redate CSM.

Bomba cu ceas: controlul CSM la DNA
Un alt aspect privind o eventuala reconfirmare a lui Morar este cel legat de raportul Inspectiei Judiciare a CSM referitor la activitatea DNA. In luna noiembrie a anului trecut, inspectia a stabilit ca Departamentul Anticoruptie se confrunta cu grave probleme organizatorice si manageriale, unele dintre acestea frizând zona abuzurilor si ilegalitatii. Ministrul justitiei de atunci, Tudor Chiuariu, a cerut chiar, imediat dupa publicarea raportului, excluderea din magistratura si inceperea urmaririi penale a unuia dintre subordonatii lui Morar, seful Sectiei a doua penala din cadrul DNA, Doru Tulus. Cu toate acestea, CSM i-a dat sefului departamentului sase luni de gratie, in care acesta sa procedeze la remedierea celor semnalate in raport. Cele sase luni s-au scurs, astfel incât inspectorii CSM au redescins la sediul DNA la intâi iunie, cercetarile intreprinse de acestia fiind inca in desfasurare. Desi dreptul de veto al CSM este indoielnic, ramânând la latitudinea presedintelui tarii masura in care un eventual aviz negativ privind nominalizarea ministrului justitiei pentru ocuparea sefiei DNA este sau nu demn de luat in seama, Consiliul si-a asigurat, in acest caz, un rol determinant. In eventualitatea in care inspectorii judiciari constata ca DNA este la fel de “putred” ca in urma cu sase luni, este putin probabil ca liberalul Predoiu, titularul fotoliului ministerial, sa il renominalizeze pe Morar (care beneficiaza, teoretic, de sustinerea presedintelui Basescu). Pe de alta parte, CSM este recunoscut ca o institutie aflata in relatii cel putin amiabile cu Presedintia, situatie in care imblânzirea tonului raportului inspectorilor sai nu ar fi surprinzatoare. In ceea ce il priveste pe Morar – si o eventuala reconfirmare a acestuia in functie –, CSM a reusit sa isi asigure o pozitie care depaseste sfera unui simplu aviz.

Eventualitatea delegarii pe functie
Ramâne de vazut masura in care ministrul Catalin Predoiu si Traian Basescu vor reusi sa cada “la pace” in ce priveste nominalizarea pentru aceasta functie, sau daca vom asista la un nou ciclu al nominalizarilor disputate, cum a fost cel al titularului fotoliului Ministerului de Externe. O eventuala neintelegere intre presedinte si Executiv i-ar putea fi de ajutor lui Daniel Morar, care ar putea asigura, prin delegare, conducerea DNA. Care eventuala delegare este de competenta procurorului general, Laura Codruta Kovesi.